Unde se găseşte legendara Atlantidă? 10 locaţii posibile: de la Marea Neagră până la Antarctica

Legenda Atlantidei a fost menționată în scrierile filozofului grec Platon în jurul anului 360 î.Hr. În „Dialogurile” sale, Platon spune că a existat odată o civilizație puternică avansată care s-a scufundat în oceane după ce a fost lovită de cutremure și inundații violente.
Cu toate acestea, abia în secolul al XIX-lea unii oameni au început să speculeze că există un adevăr în spatele acestor povești. În 1882, Ignatius Donnelly, un scriitor și om politic american, a publicat „Atlantis: The Antedeluvian World”, care sugera că Atlantida era un continent pierdut, distrus de un potop biblic.
De atunci, o serie de teorii au susținut că Atlantida este peste tot, de la Antarctica până la Marea Neagră.
1) Insulele Azore. Insulele Azore sunt un grup de insule portugheze situate în mijlocul Oceanului Atlantic, la aproximativ 1.500 km de Lisabona și 3.900 km de coasta de est a Americii de Nord.
Există unii specialişti care cred că Insulele Azore reprezintă rămăşiţele vechiului continent Atlantida. Şi, iată câteva probe. În 1898, o navă plutitoare de cabluri transatlantice a scos, de la 3000 metri adâncime, într-un punct situat la 47° latitudine nordică și 29°40’ longitudine estică (aproximativ 900 km nord de Azore), fragmente de lavă vitrificată având o compoziție chimică tipică bazaltului (tahilită). Bucățile de lavă se află astăzi la Muzeul Școlii de Mine din Paris și geologii consideră că ele nu s-ar fi putut forma decât la o presiune atmosferică normală, pe când zona era la suprafață; în plus, tahilita se dizolvă în apă sărată în maxim 15.000 de ani, deci erupția trebuie să fi avut loc în anii 12000–9000 î.Hr., din moment ce fragmentele prezintă margini ascuțite, neerodate.
Și nava rusă de cercetări oceanografice Mihail Lomonosov a găsit în Atlanticul de Nord, în apropiere de Azore, un munte submarin pe care există urme de vegetație fosilizată, veche (după estimările Mariei Klionova, profesor de mineralogie și geologie, aflată la bordul navei), de aproximativ 15.000 de ani.
2) Marile Lacuri din SUA. Un grup de arheologi amatori a folosit un vehicul subacvatic operat de la distanță în strâmtoarea Mackinac (din Marile Lacuri Americane) pentru a arunca o privire asupra conductelor de petrol și gaze naturale de pe fundul lacului. Dar, spre surprinderea tuturor, s-au descoperit pietre care par a fi aranjate în modele circulare și liniare pe fundul lacului. Dacă acest lucru a fost făcut de către o civilizaţie necunoscută, s-a întâmplat la sfârșitul ultimei ere glaciare, cu aproximativ 10.000 de ani în urmă, când apele lacului încă nu acopereau zona.
3) Thonis Heracleion, Egipt. Ascunși în apele tulburi de pe coasta Alexandriei (Egipt), arheologii au descoperit rămășițele unui oraș odată puternic. Thonis Heracleion a fost cândva poarta de intrare a Egiptului Antic către Mediterana, fiind un oraș portuar înfloritor construit pe o întindere interconectată de insule și mlaștini.
Într-o asemănare izbitoare cu Atlantida, acest mare oraș a alunecat sub ape după ce a fost lovit de un cutremur. El a dispărut curând în uitare, fiind amintit doar ca locul unde Hercule a sosit pentru prima dată în Africa și unde Elena a Spartei s-a refugiat cândva în legendele grecești. Abia în anul 2000, când scafandrii au dat peste artefacte scufundate, cercetătorii și-au dat seama că orașul a fost ascuns, doar în afara vederii, de mii de ani.
4) Nan Madol (Oraşul Pacific), Construit pe o insulă în mijlocul Pacificului, acest oraș misterios antic (Nan Madol) rămâne o enigmă modernă. Dacă Platon a greşit oceanul, fiind vorba de Oceanul Pacific şi nu de Oceanul Atlantic? Datând de cel puţin 2.000 de ani, acest oraş misterios constă din din mai multe secțiuni separate prin canalele curenților de apă, fiind la adăpostul valurilor oceanului pri 12 ziduri marine.
5) Atlit Yam (Israel). Atlit Yam este una dintre cele mai vechi și mai mari așezări scufundate descoperite vreodată. Ruinele găsite în mare în largul coastei Israelului, lângă orașul modern Atlit, datează din anul 7000 î.Hr. și se întind pe o suprafață de 40.000 de metri pătrați.
La un moment dat, oraşul s-a scufundat total. Dar, în ciuda vechimii sale incredibile, orașul este remarcabil de bine conservat. Scheletele au rămas întregi în mormintele lor.
Cel mai ciudat este că un cerc misterios de piatră a fost găsit scufundat la fața locului.
6) Helike (Grecia). Orașul antic Helike, situat pe malul sudic al Golfului Corint, la aproximativ 150 km vest de Atena, a fost fondat la începutul Epocii Bronzului (2600-2300 î.Hr.). În secolul al VIII-lea î.Hr., Homer a scris despre vasele pe care Helike le-a trimis în războiul troian, sub comanda lui Agamemnon.
Totul s-a schimbat într-o noapte îngrozitoare din iarna anului 373 î.Hr. Vreme de cinci zile, locuitorii orașului au privit uluiți cum șerpii, șoarecii, jderii și alte creaturi au părăsii coasta în fugă, căutând un loc mai înalt. Apoi, în cea de-a cincea noapte, „o coloană imensă de foc” (astăzi cunoscută drept lumini de cutremur) a fost văzută pe cer, fiind urmată de un cutremur teribil și un val tsunami înalt de 10 metri. Câmpia coastei s-a scufundat și, odată cu prăbușirea orașului Helike, tsunamiul a dat năvală, trăgând după el clădirile și locuitorii. Orașul și zonele înconjurătoare au dispărut sub mare, împreună cu zece vase spartane, care fuseseră ancorate în port.
Mulți cred că soarta tristă a acestui oraș cândva grandios a inspirat legenda Atlantidei, prima data menționată de filozoful atenian Platon, la câțiva ani după cutremurul din Helike, în 360 î.Hr. Un documentar al BBC Horizon, „Helike, The Real Atlantis”, realizat în 2002, susține tocmai această teorie.
7) Monumentul Yonaguni (Japonia). În 1987, Kihachiro Aratake, un scafandru local, a fost surprins să descopere ceea ce părea a fi o vastă piramidă în largul coastei insulelor Ryukyu din sudul Japoniei. Ceea ce a găsit Aratake a fost un edificiu de 165 pe 65 de picioare (50 pe 20 de metri) cu trepte din piatră aparent sculptate. Odinioară supranumită „Atlantida Japoniei”, experții cred că structura asemănătoare piramidei are o vechime de peste 10.000 de ani.
8 ) Sahara (nordul Africii). Există o formaţiune geologică ciudată în Deşertul Sahara, aflat pe teritoriul actual al statului Mauritania, luând numele de „Ochiul de taur al Saharei” sau „structura Richat”. Având un diametru de circa 25 de kilometri, această formaţiune i-a derutat pe oamenii de ştiinţă, întrucât ea nu reprezintă nici locul de impact al unui meteorit sau asteroid, nici vreun vulcan sau vreun uragan. Mulţi cred că ea reprezintă doar o formaţiune erodată simetric. Deşi unii au presupus că ar putea constitui resturile Turnului Babel sau un aerodrom străvechi, un site, visitingatlantis.com, crede că structura Richat ar reprezenta urmele vechii Atlantide.
Cercetătorii George S Alexander și Natalis Rosen sunt cei mai aprigi susţinători ai acestei teorii: faptul că „ochiul de taur al Saharei” = Atlantida lui Platon. Acești doi cercetători au fost implicați în proiect începând cu anul 2007; în 2008, ei au vizitat situl, realizând ulterior un documentar lansat în 2011. Cercetătorii au studiat cu migală scrierile antice ale celebrului filozof Platon și cred că au reușit să găsească tărâmul fabulos al Atlantidei.
Dimensiunea „ochiului Africii” este aparent identică cu măsura Atlantidei dată de Platon. Formatul inelar al ochiului din Africa este, de asemenea, în concordanță cu descrierea lui Platon despre Atlantida, şi la fel este și întreaga zonă care înconjoară „ochiul Africii”. Există, de asemenea, dovezi arheologice care arată că zona din jurul ochiului Africii a fost dens populată cu aproximativ 12.000 de ani în urmă – momentul în care, potrivit lui Platon, Atlantida a dispărut. Se pare că zona este încă plină de artefacte antice. Platon a mai menționat cutremure și vulcani – ca fiind responsabili pentru distrugerea Atlantidei; curios, dar unii dintre cei mai mari vulcani de pe Pământ se află în apropierea ochiului Africii.
9) Marea Neagră. Una dintre cele mai mari mistere istorice ale Mării Negre ar fi controversata idee că aici s-ar găsi celebra Atlantidă, scufundată de celebrul potop biblic al lui Noe. Teoria este că Atlantida ar fi situată, de fapt, pe teritoriul actual al Mării Negre, tărâmul fiind scufundat de o mare inundaţie ce a avut loc în anul 5.600 î.Hr. Această teorie se bazează pe cercetările din 1996 a doi geologi marini americani, care, pe baza datelor geologice și climatice din zonă, au ajuns la concluzia că Marea Neagră a fost dată un lac de apă dulce, care a experimentat apoi un potop de apă. Cantităţi imense de apă s-au scurs din Marea Mediterană și Marea Egee prin Bosfor (mări vecine cu Marea Neagră), timp de aproape 300 de zile, lucru care a adus la inundarea rapidă a terenului din jurul lacului şi la creşterea nivelului apei la peste 150 de metri. Doi cercetători germani consideră că această inundaţie (ce a creat Marea Neagră) a stat la baza mitului scufundării Atlantidei, mit descris de Platon. Acesta a spus că Atlantida ar fi fost situată „dincolo şi aproape de coloanele lui Hercule”. Mulţi au spus că aceste „coloane ale lui Hercule” ar fi strâmtoarea Gilbratar (cea care face legătura dintre Marea Mediterană cu Oceanul Atlantic), dar cei doi cercetători germani, Siefried și Schoppe, cred că ar fi vorba de strâmtoarea Bosfor, cea care leagă Marea Neagră de Marea Mediterană.
10) Antarctica. Există probe suficiente pentru a demonstra că Antarctica nu a fost întotdeauna un continent de gheaţă; este posibil ca Antarctica să fi fost destul de ospitalieră în trecut, pentru a face posibilă existenţa unei civilizații antice apuse, care a trăit acolo? Și dacă a existat o asemenea cultură antică, s-ar găsi dovezi fizice (urme, artefacte) privind existenţa ei acolo?
Este posibil ca străvechiul continent al Atlantidei să se găsească sub ochii noştri şi nu este altcineva decât Antarctica, care a ajuns acum sub gheaţă. Acest lucru este arătat de harta lui Piri Reis de acum 500 de ani, care a cartografiat exact limitele continentului Antarcticii, înainte ca acesta să fi fost descoperit. Chiar pe harta lui Piri Reis se află desenate mai multe animale, ceea ce demonstrează fără tăgadă că acest continent a fost locuit odată.
ATENTIE! Intrucat nu toate sursele sunt de incredere si, uneori, este foarte greu pentru a fi verificate, unele articole de pe site-ul lovendal.ro trebuie sa fie luate cu precautie. Site-ul acesta nu pretinde ca toate articolele sunt 100% reale, scopul fiind acela de a prezenta mai multe puncte de vedere si opinii asupra unui anumit subiect (chiar daca acestea par a fi contradictorii). Asadar, erorile si ambiguitatile nu pot fi excluse complet. Prin urmare, nu ne asumam nicio responsabilitate pentru actualitatea, acuratetea, caracterul complet sau calitatea informatiilor furnizate. Utilizatorii folosesc continutul acestui site pe propriul risc.

Author: admin
Administrator site omenirea.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *