Precum se stie, precognitia reprezinta achizitia de catre un subiect de informatie asupra unor evenimente viitoare (direct din viitor).  Intrebarea care se pune este urmatoarea: pot fi modificate sau evitate anumite evenimente prin precognitie? Aceasta este una dintre cele mai grave intrebari, formulate evident impropriu datorita paradoxului temporal, a carui semnificatie depases-te cu mult cadrul fenomenelor exotice, ridicand problema existentei posibilitatii de optiune sau a liberului arbitru ori, dimpotriva, a determinarii fataliste, a evenimentelor si fenomenelor realitatii obiective.
Louisa Rhine, o crcetatoare in domeniul parapsihologic, a analizat o serie de cazuri spontane de precognitie, in care persoanele au incercat sa modifice sau sa impiedice evenimente nefericite anuntate. Privite din acest punct de vedere, se pot distinge, aparent cel putin, doua tipuri de precognitie, pe care le vom denumi de comunicare, respectiv de avertizare.
Precognitia de comunicare…sau viitorul nu mai poate fi oprit
In precognitia de comunicare, desfasurarea evenimentului anuntat nu poate fi oprita, indiferent de masurile luate pentru evitarea sa. Louisa Rhine mentioneaza o serie de cazuri tulburatoare, in care toate incercarile de evitare a unor evenimente dramatice, anuntate prin precognitie de comunicare, s-au dovedit zadarnice.
B. Morris, reprezentantul unei societati de transporturi navale, efectua o calatorie cu vaporul. In noaptea dinaintea acostarii, Morris a visat ca o schija din lovitura de tun trasa in onoarea sa il va rani grav. Sosirea vaporului in portul de destinatie urma sa fie salutata printr-0 lovitura de tun. Visul l-a speriat pe Morris intr-atat, incat a ordonat capitanului sa renunte la protocolul stabilit. Dar, ceva mai tarziu, a revenit asupra ordinului, permitand tragerea loviturii, insa numai dupa ce se va fi adapostit intr-un loc sigur si va fi dat ordin capitanului, care urma sa comande lovitura de tun prin ridicarea bratului.
La momentul critic, o musca s-a asezat pe nasul capitanului, care a incercat sa o alunge cu mana. Miscarea bratului capitanului a fost interpretata ca ordin de foc si lovitura a fost trasa inainte ca Morris sa se fi adapostit. O schija din incarcatura l-a lovit accidental, atat de grav, incat a decedat peste cateva zile.
Evenimentul din precognitie, realizat printr-o cale surprinzatoare
In anumite cazuri, evenimentul anuntat prin precognitie se realizeaza pe o cale surprinzatoare, neasteptata. Uneori, evenimentul pare provocat, cel putin aparent, de precognitie si de incercarea de a-l evita. Exemplul caracteristic este cel al unui subiect care, inaintea unei calatorii cu avionul, viseaza un accident fatal. Incercand sa previna evenimentul nefericit, subiectul renunta la biletul de avion, dar moare, cateva ore mai tarziu, intr-un accident rutier. Se cunosc numeroase exemple asemanatoare:

Un scotian a visat ca trupul sau neinsufletit este scos dintr-un lac apropiat, fiind inconjurat de persoane in randul carora a recunoscut prieteni. Visul l-a impresionat intr-atat, incat a decis sa nu mai calatoreasca niciodata cu vaporasul pe lacul respectiv. Intr-o zi insa, a fost obligat sa participe la o reuniune, al carei program prevedea traversarea lacului cu vaporasul. In timp ce ceilalti participanti traversau lacul cu vaporasul, amuzandu-se de superstitiile subiectului, acesta a inconjurat lacul pe jos, asteptandu-i la locul stabilit. Dar, chiar in momentul in care vasul a acostat, portiunea de mal pe care astepta subiectul s-a prabusit, iar acesta a cazut in apa inecandu-se, inainte  ca cineva sa ii poata sari in ajutor.
Precognitia de avertizare
In precognitia de avertizare, desfasurarea evenimentului anuntat este aparent modificata sau oprita, prin luarea unor masuri potrivite. Louise Rhine a analizat citeva cazuri semnificative in acest sens.
Un barbat a visat intr-o noapte ca, in gara la care lucra, s-au ciocnit doua trenuri, provocand numeroase victime. Peste doua zile, un tren de marfa a intrat in gara pe linia pe care urma sa soseasca un accelerat. Avertizat prin visul precognitiv, X a reusit sa opreasca cu ajutorul unui steag rosu cele doua trenuri, la o distanta de cativa metri unul de altul.
Krippner, un alt cercetator, a studiat si el cateva cazuri de precognitie de avertizare, din care prezentam un exemplu:
Intr-o noapte, o femeie si-a trezit sotul, pentru a-i comunica un vis oribil, in care a vazut candelabrul ornamental din tavan prabusindu-se peste patul copilului si omorandu-l, in momentul in care ceasul din camera arata ora 4:35. Sotul a ras de temerile sotiei, atunci, cand aceasta a luat copilul alaturi de ea in pat. Dar, peste doua ore, un zgomot infundat i-a trezit din nou. Candelabrul din tavan cazuse peste patul copilului. Ceasul arata ora 4:35.
Puncte de vedere ale precognitiei de avertizare
In interpretarea precognitiei de avertizare se contureaza trei puncte de vedere diferite. Primul dintre acestea, raspandit mai ales in randul subiectilor dotati, cu numeroase experiente la activ, apreciaza ca, intr-un numar limitat de cazuri, masurile de prevenire, luate ca urmare a precognitiei de avertizare, reprezinta adevarate interventii in viitor, in sensul modificarii sau evitarii unor evenimente nedorite. Acest punct de vedere este dificil de sustinut, deoarece presupune existenta, potentiala cel putin, a unor variante de viitor ce fac obiectul precognitiei si posibilitatea optiunii in favoarea uneia dintre aceste variante.
Cel de-al doilea punct de vedere, prea simplu, raspandit in rindul unor cercetatori, considera precognitiile de avertizare ca esecuri in domeniul parapsihologiei, deci ca nereusite ale subiectului, deoarece evenimentul anuntat nu s-a realizat.
In fine, cel de-al treilea punct de vedere, poate cel mai raspandit in rindul cercetatorilor, considera ca diferentierea intre precognitia de comunicare si cea de avertizare este doar aparenta, datorindu-se exclusiv aspectului simbolic si interpretarii sale. Precognitia este o achizitie de informatie dintr-un viitor unic. Asa-zisele precognitii de avertizare ar reprezenta, de fapt, comunicari asupra unui pericol evitat cu necesitate, simbolizat printr-un eveniment care ar fi putut sa se intample in viitor, dar nu s-a intamplat. Masurile pentru modificarea sau evitarea evenimentului nedorit sunt, in acest caz, luate cu necesitate, deoarece pericolul este evitat cu necesitate.
Nu e vorba despre lipsa posibilitatii de optiune sau despre existenta unui fatalism universal, ci despre faptul ca, prin precognitie, se obtin informatii dintr-un viitor unic, la care contribuim si noi prin actiunile si optiunile noastre, trecute din punct de vedere al momentului desfasurarii evenimentului, dar viitoare din punct de vedere al momentului precognitiei. O precognitie corecta asupra unui eveniment viitor presupune deja existenta unei optiuni. Astfel, interventia efectiva intr-un viitor posibil este exclusa nu numai pentru ca presupune existenta potentiala sau manifesta a unor variante de viitor, ci si pentru ca pretinde o dubla optiune.
Precognitia calatoare pentru a afla daca se pot influenta evenimentele deca cele anuntate prin precognitie
Ryzl, un alt cercetător, unul din cei mai importanti sustinatori ai acestui ultim punct de vedere, a realizat o serie de experiente originale, incercand sa influenteze evenimentele in alt sens decat cel anuntat prin precognitie. Prin tehnica de precognitie calatoare, subiectul feminin Josefka, aflat intr-o transa usoara, apropiata de starea de veghe, a fost trimis sa urmareasca anumite persoane in viitorul apropiat:
Intr-o experienta, subiectul a fost rugat sa exploreze viitorul imediat, urmarind daca in drumul spre casa va interveni vreun eveniment neplacut. Subiectul a urmarit atent intregul traseu, comunicand ca nu vede nimic neplacut si va ajunge cu bine acasa. Experienta s-a desfasurat in imprejurimile orasului Praga, la o distanta de circa 25 km de domiciliul subiectului, situat la capatul opus al orasului.
Incercand sa modifice viitorul prevazut, Ryzl a urcat pe motoreta, asezand subiectul la spate „en amazone”, cu picioarele intr-o singura parte, o contraventie urmarita si pedepsita sever in fosta Cehoslovacia. Ryzl a ales un drum foarte aglomerat, cu intersectii dirijate, in care a traversat intreg orasul, trecand la mai putin de un metru de numerosi agenti de circulatie si incetinind chiar pentru a putea fi opriti si amendati. Cu toate acestea, niciunul dintre agentii de circulatie, alta data atat de vigilenti, nu a oprit motoreta, iar subiectul a ajuns acasa fara niciun incident, potrivit precognitiei.
Tema unei alte experiente cerea ca subiectul sa afle prin precognitie pe care din cele doua usi alaturate va parasi Ryzl incaperea. Dupa ce subiectul isi nota precognitia, Ryzl arunca cu zarul si, in functie de rezultatul impar sau par, iesea pe usa 1 sau 2. Rezultatele obtinute dupa un numar mare de repetari au fost foarte semnificative din punct de vedere statistic. In continuare, Ryzl a modificat experienta, cerand subiectului sa comunice verbal precognitia inaintea aruncarii zarului. Ryzl intentiona ca, indiferent de rezultatul aruncarii, sa iasa pe usa opusa celei anuntate de subiect, pentru a infirma sistematic precognitia. Spre surprinderea experimentatorului, subiectul nu a mai fost capabil sa faca vreo precognitie, afirmand: „Pana acum va impingeam mental spre una dintre usi si va vedeam intotdeauna iesind pe ea. Acum insa, atunci cand incerc sa va trimit in viitor, dispareti intr-un fel de ceata si nu mai pot vedea pe ce usa iesiti”.
Pe baza experientelor realizate, Ryzl considera ca ne indreptam in permanenta spre un viitor unic, care exista deja. Atunci cand subiectul interpreteaza corect informatia achizitionata prin precognitie, fara a fi influentat de sugestii sau halucinatii, evenimentul anuntat se desfasoara cu necesitate.
Precognitia fatalista
Exista insa anumite evenimente viitoare, datorate exclusiv unei optiuni personale, care nu sunt uneori previzibile, neputand fi anticipate prin precognitie. Dorinta subiectului de a modifica un viitor existent, ce depinde exclusiv de optiunea sa, ar reprezenta, in acest caz, o bariera logica insurmontabila pentru precognitie. In caz contrar, ar apare paradoxul dublei optiuni, adica posibilitatea a doua optiuni diferite pentru un eveniment viitor unic.
S-ar putea ca, de fapt, problema sa fie mai complicata. Mentionam in acest sens un alt tip de precognitie, pe care o vom denumi fatalista. Precognitia este determinata de un eveniment viitor neasteptat si nedorit, dar, pe de alta parte, ea conduce la o decizie ce determina acel eveniment. Cazul urmator este concludent in acest sens:
Intr-o localitate, Lemur, era programat un simpozion, unde, printre altii urmau sa participe Daniel si   Georgiana intre care exista o legatura afectiva. Cu cateva nopti inaintea plecarii planificate, Daniel a   avut un vis foarte viu, cu trairi intense, in care Georgiana strangea in brate un alt barbat cunoscut, in timp ce o voce comunica sec ca aceasta nu se va intampla daca Daniel nu va participa la simpozion.
Visul, intrerupt de doua ori prin treziri agitate, a continuat de fiecare data, dupa reluarea somnului. Pentru  Daniel, evenimentul anuntat parea surprinzator, datorita impresiei sale despre Georgiana, naturii relatiei sale cu  Georgiana si  faptului ca ea nu manifestase pana atunci vreun interes particular fata de barbatul din vis. Pe de alta parte, intensitatea si impresia de veridicitate a visului il pusesera serios pe ganduri.
Dupa un conflict interior violent, intre dorinta de a verifica implinirea visului si teama ca cele visate sa nu se intample cumva, Daniel a decis sa nu plece in localitatea Lemur, la simpozion. El a motivat aceasta hotarare printr-un pretext pueril, o competitie sportiva la care dorea sa asiste. Lezata si enervata, Georgiana l-a avertizat ca va regreta si a plecat la simpozion, unde a avut intr-adevar o idila cu barbatul din visul lui Daniel. In urma acestui episod, legatura dintre Daniel si Georgiana s-a destramat. Visul precognitiv a anticipat cu 8 zile evenimentul anuntat.
Asadar, visul precognitiv, determinat de evenimentul viitor nedorit, a condus la o decizie care a determinat acel eveniment. Pare un adevarat cerc vicios fara iesire.