Un studiu desfasurat de Universitatea din Toronto arata faptul ca starea noastra de spirit se schimba in mod efectiv in functie de perceptia vizuala pe care o avem, astfel ca, vazand lumea prin intermediul ochelarilor roz este mai mult o realitate biologica decat o simpla metafora.
„Starile noastre de bine sau de rau se schimba in functie de ceea ce vede cortexul nostru vizual”, a spus Adam Anderson, profeor de psihologie la Universitatea din Toronto. „Studiile noastre arata ca intr-o stare de spirit pozitiva, cortexul nostru vizual ia mai multe informatii, iar atunci cand nu ne simtim bine apare asa-zisa viziune de tunel„, a mai precizat acelasi profesor.
Echipa care a realizat acest studiu s-a folosit de un aparat cu rezonanta magnetica pentru a observa cum proceseaza cortexul nostru vizual informatiile atunci cand ne aflam intr-o dispozitie proasta, buna sau neutra.
Mai intai, cercetatorii au oferit subiectilor o serie de imagini pentru a genera stari de dispozitie pozitive, negative sau neutre. Apoi, subiectilor li s-a oferit o imagine in care, in centrul ei se afla o figura umana, iar in jurul e erau alte imagini, ca de exemplu o casa. Pentru a-si concentra atentia asupra imaginii centrale (cea cu chipul uman), subiectilor li s-a cerut sa identifice ce sex avea chipul persoanei. Atunci cand subiectul se afla intr-o dispozitie proasta, el nu mai poate sa proceseze imaginile din fundal. Daca se afla intr-o dispozitie buna, subiectii vad atat chipul din centrul imaginii, cat si detaliile din fundal (cele prinvind casa).
„Intr-o stare de dispozitie buna, oamenii pot vedea mai multe obiecte in jurul lor, ceea ce pare ca fiind un lucru pozitiv, dar care produce si o distragere a atentiei”, afirma Taylor Schmitz, unul din autorii acestui studiu. „Starea buna face ca fereastra prin care privim lumea sa se dilate. Lucrul pozitiv il constituie faptul ca noi putem vedea lucrurile mai global, avand o perspectiva integrativa. Aspectul negativ rezida din distragerea atentiei de la anumite sarcini importante care necesita o concentrare mai mare, ca de exemplu manipularea unei masinarii periculoase. Pe de alta parte, starea de dispozitie proasta ne face sa fim mai concentrati, tinandu-ne departe de informatiile care ne-ar distrage atentia”.
Sursa: Traducere din engleza de pe site-ul www.sciencedaily.com