In timp ce mitul legat de doppelganger sustine ca intr-un anumit loc din lume locuieste o dublura a fiecarui om, dar cu caracter opus, cel legat de poltergeist se refera la o fantoma distrugatoare. Atit unul, cit si celalalt provin din vechi legende germanice, desi multi au vrut sa vada in ele fenomene psihice inexplicabile. „Daca o persoana crede cu adevarat in existenta doppelganger (spirite rele care imprumuta aspectul cuiva si care nu sint doar persoane asemanatoare), inseamna ca aceasta are incertitudini legate de viata”, nota scriitorului american Isaac Asimov (1920-1992).
Mitul doppelganger, al «dublurii care umbla», s-a nascut in Germania, dar influenta sa a ajuns in toate culturile. Doppelganger este dublura omului, absolut asemanatoare in aparenta, dar cu suflet complet diferit. Intalnirea cu celalalt eu, potrivit legendei, poate fi o prevestire a mortii. Ceva a anticipat si filosofia lui Platon in Apologia carului inaripat, unde sufletul se materializeaza intr-un car antic, pus in miscare de doua aripi mari, iar ratiunea, intr-un vizitiu care tine in miinile sale friiele carului care, la rindul lui, este tras de doi cai. Animalele, unul alb si celalalt negru, reprezinta preceptele de bine si rau. Vizitiul – ratiunea – este cel care trebuie sa conduca ambele forte. Multi scriitori romantici au recurs la tema doppelganger, de care s-au folosit pentru a arata preocuparea lor pentru adevarata identitate a omului si o anumita deceptie sociala.
In 1827, poetul german Heinrich Heine a scris poemul apocrif intitulat Der Doppelganger, iar in 1846 scriitorul rus Feodor Mihailovici Dostoievski a publicat Dublura, o capodopera a literaturii universale care descrie starea paranoica a unui simplu functionar. Pe de alta parte, fenomenul este foarte raspindit in Scotia, unde acestei dubluri imaginare i se spune „vardogr”. Orice om are o dublura in cautarea unei explicatii rationale a fenomenului, profesorul Thorstein Wereide, de la Universitatea din Oslo, considera ca e vorba de o manifestare a unei traume psihice, de care sint afectate persoanele care au suferit din cauza unei instrainari fortate de locurile lor de origine sau de persoanele din anturajul lor.
Oricum ar fi, doppelganger sta la baza unui complex bine cunoscut si studiat de psihiatria contemporana. Cazurile in care un individ are doua sau mai multe personalitati, in care alterneaza dominatia uneia asupra celeilalte, sint considerate de psihiatrie tulburari nevrotice. Este ceea ce stiinta numeste personalitate multipla, care inainte se numea isteria personalitatii alternante, o boala ciudata in care pacientul are doua personalitati. Esenta acestui fenomen este intilnita in multe culturi si religii foarte primitive, unde exista credinta ca sufletul abandoneaza corpul nu doar in momentul mortii, ci si in anumite momente de inconstienta, de exemplu in timpul somnului. De aici, insistenta multor popoare de a potoli furia spiritelor prin intermediul a tot felul de ofrande.
Termenul german poltergeist, format din substantivul „spirit” si verbul „a lovi”, s-ar putea traduce prin „spiridusul care-si bate joc, care tulbura, sau spiritul zgomotos”. Acest fenomen, intim legat de cel numit doppelganger, se refera insa la fiinte intangibile, aproape intotdeauna distrugatoare, care bintuie un loc sau in preajma anumitor oameni.
Povestiri despre fenomene foarte asemanatoare cu acestea s-au transmis, din generatie in generatie, inca din Antichitate. Lista cu experiente si intilniri cu fantome este interminabila, cea cu aparitii spectrale incluzind atit personaje istorice si celebritati (Anne Boleyn, contesa de Salisbury, Thomas Becket), cit si anonimi. Ce disciplina ar putea explica aceste intimplari? Este vorba de o halucinatie colectiva, de un produs al mintii noastre, sau de simple legende?

In analele de medicina legala si criminologie franceza se mentioneaza un fapt iesit din comun, care a socat tara in 1940, si pe care parapsihologii il interpreteaza ca fiind un caz de poltergeist. Potrivit relatarii investigatorului francez Louis Christiansen, in orasul Cadouin, in azilul de batrini condus de o micuta comunitate religioasa, de o indiscutabila onorabilitate, in ziua de 30 septembrie a anului 1940 o batrinica a auzit zgomote ciudate. Desi loviturile erau puternice, nimeni nu-si putea explica provenienta lor. Stareta minastirii si batrina au decis sa verifice daca era vorba de un spirit care bintuia locul si au alcatuit un set de intrebari la care presupusul spirit trebuia sa raspunda cu da sau nu printr-un anumit numar de lovituri. Ulterior, acesta a inceput sa-si descarce furia asupra icoanelor Fecioarei si a altor obiecte de cult, spre exemplu carti religioase, care erau deplasate prin aer de miini invizibile. Fenomenul a inceput o data cu rugaciunea Angelus si a devenit tot mai intens in timpul rugaciunilor mai cutelor. Atunci loviturile se auzeau la 100 km departare, iar mobilele se deplasau. Fenomenul se centra mereu pe o persoana aflata in serviciul comunitatii religioase. Maica stareta a ajuns chiar sa ceara sprijin episcopului diecezei.
Amintirea unei nenorociri in 1964, o fabrica de automobile din orasul american Detroit a fost scena unei intimplari insolite, a carei veridicitate este sustinuta doar de marturia unora dintre muncitorii care au trait-o. Accidental, un barbat a fost izbit de o masina de stantare, care a fost pe punctul de a-l zdrobi. Un miracol i-a salvat viata. El a declarat ca binefacatorul sau fusese un muncitor de culoare, solid si cu fata plina de cicatrice. Nici un coleg nu corespundea descrierii, dar muncitorii mai vechi si-au amintit ca un om cu aceste caracteristici murise in urma cu 20 de ani in acelasi loc, zdrobit de o presa.
Fenomenul doppelganger a servit ca sursa de inspiratie pentru cele mai pasionale povestiri paranormale. In 1991, regizorul polonez de film Krzystof Kieslowski (1941-1996), foarte pasionat de investigarea vietii interioare a personajelor sale, a semnat regia filmului Viata dubla a Veronicai. El porneste de la o reflectie asupra temei doppelganger sau a dublurii, pe care se presupune ca o avem fiecare dintre noi, si a celei a sincronizarii dintre vietile paralele a doua femei care ajung sa se intilneasca in momentul in care una dintre ele a murit. Pe de alta parte, povestirea scrisa in 1886 de R.L. Stevenson (1850-1894), al carei pers onaj principal este doctorul Jekyll, a inspirat numeroase adaptari cinematografice, dintre care se remarca prima, Dr. Jekyll si Mr. Hyde, regizata in 1932 de Rouben M.