Originile baptismului
Ca biserica, baptismul a aparut in secolul al XVII-lea, insa teologii si istoricii baptisti afirma ca originea cultului se afla in epoca crestinismului primar. Atat izvoarele baptiste, cat si ne-baptiste desemneaza ca „stramosi” ai cultului pe anabaptistii secolului al XVI-lea. Astfel putem spune ca deriva din secta anabaptistilor, infiintata de Nicolas Storch si influentata puternic de Thomas Münzer, fost adept al lui Luther, care, in 1517 se desparte de el, pentru ca nu a promovat Reforma si in sfera sociala.
Cel care a reinviat anabaptismul a fost Simion Menon, un preot catolic rebotezat in 1531, de un anabaptist. Aparitia baptistilor in forma actuala e legata de numele lui John Smith – pastor puritan care, in 1608, emigreaza din Anglia in Olanda. Un adept al sau, Thomas Holwys, revine in Anglia si va infiinta prima Biserica Baptista la Londra.
Se vor diviza in doua grupuri: Baptistii generali (ai lui Holwys, promovau conceptul de mantuire universala) si Baptistii particulari (ai lui Henry Jakob, credeau in mantuirea prin predestinatie). Se unesc in 1791, dar vor cunoaste multe alte divizari.
Dupa unii istorici, baptistii nu au un Crez oficial, confesiunile de credinta au fost stabilite in diverse locuri si date. Se pare ca prima confesiune de credinta baptista a fost adoptata in 1689, cand au capatat libertate deplina in Anglia.
Punctele doctrinare importante ale baptistilor
1) Scriptura este inspirata de Duhul Sfant, este cuvantul lui Dumnezeu scris.2) Dumnezeu este creatorul, sustinatorul tuturor lucrurilor, intreit in persoane, Tatal, Fiul si Sfantul Duh;3) Omul este creat de Dumnezeu, trupul sau este facut din tarana, iar natura spirituala e din Dumnezeu.4) Pacatul este lipsa de conformitate fata de legea morala a lui Dumnezeu, fie in actiune, fie in dispozitie sau atitudine. Pacatul este universal, iar consecinta acestuia este moartea spirituala.5) Biserica cuprinde totalitatea credinciosilor din toate timpurile. Nu e o organizatie pamanteasca „vizibila”, ci organismul viu, spiritual, al celor salvati, adica al celor care au crezut in Hristos si au fost „nascuti din nou”.6) Slujitorii cultului sunt de doua categorii: pastorii si diaconii. „Ordinarea” acestora se face prin punerea mainilor. Pastorul se ingrijeste de supravegherea, pastorirea si carmuirea spirituala. Diaconii ajuta pe pastori in a administra bunurile materiale ale bisericii si initiaza actiunile filantropice. „Preotia” nu formeaza o clasa speciala, ci o calitate pe care o are fiecare credincios. Fiecare credincios este „un preot” si are dreptul de a se apropia de Dumnezeu prin Iisus Hristos, fara alt mijlocitor.7) Simbolurile Noului Testament – Biserica noutestamentara are doua simboluri: a) Botezul si b) Cina Domnului. Acestea nu sunt taine.8) Botezul se savarseste prin afundarea in numele Treimii. Nu are calitatea de a curati pacatele, aceasta o face numai sangele lui Hristos. Pentru ca cineva sa poata fi botezat, el trebuie mai intai sa primeasca mantuirea – sa se pocaiasca si sa creada.Botezul se savarseste numai la majorat.9) Cina Domnului – simbolul mortii lui Hristos, pentru om, se compune din paine si vin, neamestecate. Nu are calitatea iertarii pacatelor, este doar comemorarea iertarii pacatelor prin jertfa lui Hristos. Cina se poate lua de catre toti aceia ce si-au marturisit credinta in Hristos si au fost botezati.10) Ziua Domnului – Duminica este ziua de adunare; are caracter comemorativ. Nu exista sarbatori inchinate sfintilor.11) Viata de apoi – Pana la venirea lui Hristos exista o stare intermediara.12) Disciplina in biserica se asigura prin masuri ca: mustrare, ridicarea drepturilor si excluderea din biserica a celor care s-au abatut de la conceptia baptista prin atitudine sau fapte.13) Rugaciunea este starea de legatura intima a omului cu Dumnezeu. Ea este exprimarea directa, de aceea nu este nevoie de carti de rugaciuni.14) „Sfintenia” se obtine prin lucrarea progresiva pe care o face Dumnezeu prin Duhul Sfant, in viata celui salvat.15) Casatoria este randuita de Dumnezeu. Crestinii trebuie sa incheie o casatorie numai in Domnul, adica numai cu credinciosii (baptisti). Divortul este admis numai in caz de adulter.16) Raportul cultului cu societatea – Cuvantul lui Dumnezeu indeamna la supunere fata de legile statului.
Organizarea baptistilor
Alianta Baptista Mondiala, cu sediul la Washington, din 1905;Federatia Baptista Europeana – 1948;Cei mai numerosi – in S.U.A.: Conventia de Nord si cea de Sud;
Ramuri dizidente
1. Biserica menonita (continuatorii anabaptistilor, au patruns si la noi)1. Baptistii de sambata (proveniti din mozaici si adventisti)2. Baptistii unitarieni (neaga Sf. Treime)3. Baptistii vechi (au predestinatia rigida)4. Baptistii fratietatii (de culoare)5. Baptistii femeilor mironosite – au botezul pruncilor si ierarhie feminina6. Baptistii cufundatori7. Baptistii „celor 6 porunci” (un cod V.T.+N.T.)
Baptismul in Romania
Situatia cultului baptist pana la 1948. Biserica baptista germana din Bucuresti este cea dintai biserica baptista din tara noastra. Infiintarea acesteia este legata de numele lui Scharschmit, care emigreaza in Romania in anul 1856. In 1865 vine la Bucuresti un predicator german, Augustin Leibig, si boteaza in apele Dambovitei mai multe persoane. Cultul, in dorinta de a-si sustine vechimea in Romania, socoteste insa anul venirii familiei Scharschmit in Romania (1856) ca anul „infiintarii” primei biserici baptiste la noi.
In Transilvania – prima biserica baptista a fost organizata in anul 1875; acest fapt se datoreaza unui croitor ungur, Antal Novak, care a reusit sa converteasca un grup de credinciosi reformati maghiari din Salonta (Bihor). Printre cei botezati se afla si Mihaly Kornay, care mai tarziu a fost numit pastor pentru biserica din Salonta Mare. Datorita activitatii sale s-au organizat pentru maghiari mai multe biserici baptiste in judetele Bihor, Arad si Timis.
Dupa primul razboi mondial, in 1921, bisericile baptiste din Transilvania se unesc si ia fiinta Uniunea Comunitatilor Crestine Baptiste. In 1921 s-a infiintat si Seminarul baptist. In baza legii cultelor din 1928, baptistii au fost recunoscuti de stat ca „Asociatie” religioasa. Scoaterea in afara legii a baptistilor s-a facut prin Decretul national nr. 927/1942 emis de Maresalul Ion Antonescu.
Prin Decretul nr. 553 publicat in M.O. nr. 253 din noiembrie 1944, Statul comunist recunoaste primul cult religios: Cultul baptist. In 1948, cultul baptist a depus la Ministerul Cultelor noul Statut de organizare si functionare cu nr. 41360/1948. Doi ani mai tarziu, in 1950, s-a publicat „Statutul de organizare si functionare a Cultului crestin baptist”, care a fost in vigoare pana in Decembrie ’89.