Originea Dependenta implica vacuitatea; vacuitatea implica Originea Dependenta. Ele sunt inseparabile, non-duale: nici doua, nici una. Este necesar ca o cale compatibila cu aceasta sa fie eficienta. Cele doua metode si intelepciunea trebuiesc combinate.
Inseparabilitatea celor Doua Adevaruri: unul implica pe celalalt. Desavarsirea intelegerea originii dependente duce la realizarea vacuitatii. Pios omagiu lui Buddha, Marele Ascet, care a proclamat originea dependenta, principiul prin care originea si distrugerea sunt eliminate!
1. Cei a caror minte a trecut dincolo de fiinta, non-fiinta si este lipsita de sprijin au descoperit semnificatia profunda si non-obiectiva a „conditiei”.
2. Mai intai trebuie sa respingi non-fiinta, izvor al tuturor erorilor. Dar acum asculta argumentul prin care fiinta este de asemenea respinsa!
3. Daca lucrurile sunt „adevarate” cum oamenii obisnuiti isi imagineaza, de ce nu este acceptata eliberarea ca echivalent al non-fiintei?
4. Nimeni nu este eliberat de fiinta; nici nu transcende existenta prezenta prin non-fiinta. Dar prin cunoasterea profunda a fiintei si non-fiintei cei generosi sunt eliberati.

5. Cei ce nu vad realitatea cred in samsara si nirvana, dar cei ce vad realitatea nu cred in niciuna.
6. Samsara si nirvana: acestea doua nu pot fi de fapt gasite. in schimb nirvana poate fi definita drept cunoasterea profunda a realitatii.
7. in vreme ce ignorantul isi imagineaza ca anihilarea apartine unui lucru creat ce se dizolva, intelepti sunt convinsi ca anihilarea a ceva creat este o iluzie.
8. Desi un lucru este aparent anihilat prin distrugere, el nu este distrus pentru cel ce intelege ca acesta este compus. Pentru cine va fi acesta evident? Cum s-ar putea soune despre el ca s-a dizolvat?
9. Obiectie: Daca skandha nu sunt anihilate un Arhat nu intra in nirvana, chiar daca klesa sale sunt epuizate. Abia cand skandha sunt anihilate, el este eliberat.
10. Raspuns: Cand cineva vede prin cunoastere corecta ca ceea ce apare este conditionat de ignoranta, nici un fel de origine sau distrugere nu mai este perceputa.
11. Aceasta este nirvana, chiar in aceasta viata – tinta este atinsa. Dar daca o distinctie este facuta aici, doar dupa cunoasterea Legii,
12. cel ce-si imagineaza ca pana si cele mai subtile lucruri apar este un ignorant care nu vede ce inseamna originea dependenta!
13. Obiectie: Daca samsara s-a oprit pentru calugar ale carui klesa sunt epuizate, atunci de ce ar respinge Perfectii Buddha ceea ce a avut un inceput?
14. Raspuns: A spune ca a existat un inceput inseamna cu siguranta a fi prins intr-o dogma. Cum poate ceea ce apare dependent sa aiba inceput si sfarsit?
15. Cum poate ceea ce anterior a fost generat, ulterior sa fie respins? Nu, de fapt lumea, lipsita de inceput si sfarsit, apare ca o iluzie.
16. Cand cineva crede ca ceva iluzoriu apare si este distrus, cel ce recunoaste iluzia nu este amagit de ea, insa cel ce nu o recunoaste tanjeste dupa ea.
17. Cineva vede pe calea intelegerii sale ca existenta este asemeni unui miraj, iar o iluzie nu este viciata de dogme bazate pe inceput sau sfarsit.
18. Cei ce-si imagineaza ca ceva compus poseda origine sau distrugere nu intelege miscarea rotii originii dependente.
19. Tot ce apare dependent de aceasta, nu este real. Iar despre ceea ce nu este real, cum am putea spune ca „apare”?
20. Un lucru compus, stins ca urmare a unei cauze epuizate este inteles ca fiind epuizat. Dar cum poate fi numit epuizat ceea ce nu e epuizat in sine?
21. Pentru a conchide: nu exista origine; nu exista distrugere. Calea originii si distrugerii a fost pe de alta parte expusa de catre Buddha-si in vederea unui scop practic:
22. Cunoscand originea, este cunoscuta distrugerea; cunoscand distrugerea, este cunoscuta impermanenta; cunoscuta fiind impermanenta, Sfanta Dharma este cunoscuta.
23. Cei ce au inteles ca aparitia dependenta este lipsita de origine si distrugere au traversat oceanul alcatuit din dogme al existentei.
24. Oamenii de rand ce intretin o atitudine pozitivista sunt dominati de klesa, prin greseala de a interpreta gresit fiinta si non-fiinta. Ei sunt amagiti de propriile lor minti!
25. Cei ce inteleg lucrurile vad ca acestea sunt impermanente, inselatoare, zadarnice, lipsite de sine si vacue.
26. Fara salas, non-obiectiva, fara origine, mobila, izvorand in intregime din ignoranta, fara inceput, mijloc sau sfarsit;
27. lipsita de miez sau precum un miraj, aceasta lume – oras al confuziei – pare asemeni unei iluzii!
28. Se spune ca Brahma si altii, pretuiti ca cei mai de seama in lume, sunt pentru cel eliberat, falsi. Ce sa mai spunem atunci despre restul?
29. Lumea orbita de ignoranta, urmand valul dorintei pe de o parte si inteleptul, liber de dorinte pe de alta: cum ar putea fi identice viziunile lor despre bine?
30. La inceput, maestrul spune discipolilor sai intru cautarea adevarului ca totul exista. Ulterior, discipolilor ce inteleg semnificatiile si sunt liberi de atasamente le spune: „Toate lucrurile sunt vide.”
31. Unii dintre ei nu inteleg semnificatia separarii dar raman atasati invataturii, fara a dobandi merite: astfel de oameni sunt pierduti!
32. Karma, impreuna cu efectele sale si locurile renasterii au fost de asemenea pe deplin explicate de catre Buddha-si. Ei au propovaduit de asemenea intrega invatatura a naturii sale si non-originea acesteia.
33. Asa cum, din ratiuni pragmatice, au vorbit despre „al meu” si „eu”, la fel au vorbit despre skandha, domenii ale simturilor si elemente.
34. Lucrurile mentionate, precum marile elemente, sunt facute sa se inlantuie in constiinta; ele sunt dizolvate prin intelegerea lor. Cu certitudine ele sunt fals imaginate!
35. Cand Victoriosii au afirmat ca doar nirvana singura e reala, ce-si vor imagina apoi invatatii, ca restul este fals?
36. Cata vreme mintea este instabila, se afla sub domnia lui Mara. Daca este asa cum s-a explicat, cu siguranta nu e o greseala in sustinerea non-originii.
37. intrucat Buddha-sii au afirmat ca lumea este conditionata de ignoranta este rational sa consideram ca aceasta e un rezultat al discriminarii?
38. Cand ignoranta conteneste, cum ar putea fi neclar ca ceea ce a incetat a fost imaginat de ignoranta?
39. Cum pot fi inteleasa existenta a ceva ce apare datorita unei cauze, nedurand fara anumite conditii, disparand cand conditiile sunt absente?
40. Daca partizanii fiintei, ce continua sa se agate de fiinta, merg pe aceasi cale, nu e nimic neobisnuit in asta;
41. Dar e iesit din comun ca sustinatorii impermanentei tuturor lucrurilor, credinciosi metodelor lui Buddha, prin contradictie, sa se agate de lucruri.
42. Cand „acesta” si „acela”, nu pot fi percepute, cum ar putea inteleptul sustine contradictoriu ca „acesta” si „acela” sunt adevarate?
43. Cei credinciosi unui sine sau lumii neconditionate, sunt captivati de dogmele privitoare la „permanent”, „impermanent” etc.
44. Cei ce postuleaza ca lucrurile conditinate sunt intemeiate pe realitate sunt depasiti de greseli cu privire la impermanenta si celelalte.
45. insa cei convinsi ca lucrurile conditionate sunt precum luna in apa, nici adevarate nici false, nu sunt maturati de dogme.
46. Cand cineva afirma „este” e stapanit de dogme teribile si vicioase ce izvorasc in dorinta si ura; din acestea se nasc discordiile.
47. Aceasta (existenta) este cauza tuturor dogmelor.
48. Dar cum este cunoasterea temeinica? A vedea originea dependenta!
49. Pentru cei care – orbiti de falsa cunoastere – iau irealul drept adevar, apare succesiunea posesiunii, rivalitatii si celalte.
50. Generosul, neafirmand nimic nu are parte nici de rivalitate; cum ar putea exista o antiteza pentru cel ce nu sustine nici o teza?
51. Sustinand orice punct de vedere esti atacat de serpii amagiti ai klesas-urilor; doar cei cu mintile lipsite de puncte de vedere nu sunt atacati.
52. Cum pot evita puternica otrava a klesas-urilor cei ce sustin o anumita pozitie? Chiar traind o viata obisnuita, sunt rosi de serpii klesas-urilor.
53. Precum un prost este atasat de o reflexie, inchipuindu-si ca este reala, lumea e prinsa in colivia obiectelor prin stupiditate.
54. Cand generosii vad ei insisi cu ochii cunoasterii ca lucrurile sunt precum o reflexie, ei nu mai sunt prinsi in mlastina asa-ziselor „obiecte”.
55. Oamenii obisnuiti sunt atasati formei materiale, cei medii ating absenta klesas-urilor, dar cei cu intelegere suprema sunt eliberati prin cunoasterea naturii formei.
56. Unii isi trezesc dorinta gandindu-se la placut; altii devin liberi de dorinte indepartand gandurile; dar unii obtin nirvana vazandu-le vide precum niste umbre.
57. Greselile klesas-urilor ce produc suferinta datorita falsei cunoasteri nu apar pentru cei inteleg semnificatia judecatilor privind fiinta si non-fiinta.
58. Daca exista un punct de vedere, exista si pasiune si indiferenta; insa marile suflete, lipsite de puncte de vedere, sunt deopotriva lipsite de pasiune si indiferenta.
59. Cei pentru care unduitoarea minte nu creaza valuri nici chiar la gandul vacuitatii, au traversat teribiliul ocean al existentei agitat de monstrii klesas-urilor.
60. Fie ca prin lectura acestuia text, toti oamenii sa acumuleze merite si discernamant, obtinand cele doua beneficii izvorate din merit si intelegere.
Traducere de: Canahai Radu-Claudiu