Pentru populatia azteca, intermediarul dintre oameni si stele era soarele, cel care reprezenta central sistemului planetar. Pentru aceasta a fost corelat cu central faimoasei “Pietre a Soarelui”, reprezentarea Calendarului Aztec.
“Piatra Soarelui”, numita adesea “Calendarul Aztec” dar al carui nume real este „Cuauhxicalli” care inseamna “cuib de vultur”, nu este doar un calendar ci si o piatra comemorativa a unei date sacre. Aztecii puneau aceste pietre in Templul Major, Templul dublu si in mod special pe aceasta “Piatra a Soarelui” era marcata data de 13 Acalt care marca sarbatoare Focului nou in anul 1479.
Piatra e compusa din 8 cercuri concentric care formeaza coronae circulare . In cercul exterior, care le inconjoara pe celelalte, doi serpi se incolacesc intre ei, cu capul in jos, si reprezinta ziua si noaptea (Tonatiuh-Xiutecutli) dar sunt doar doua aspecte a unui acelasi lucru.
Distributia concentric se adapteaza la actiunea planetelor. Cei doi serpi sunt impartiti in 13 segmente (13 ceruri) care sunt imaginea universului a tot cuprinzator. Sunt Yin-ul si Yang-ul, ziua si noaptea ce ne cuprind. Sunt de asemenea Calea Lactee, galaxia care cintine sistemul nostrum solar. Pentru Azteci, Calea Lactee reprezinta cea mai mare forta de expandare in ceea ce-l priveste pe om, inainte de a ajunge la Unitatea, la Totalitatea absoluta.
Cercurile concentric sunt impartite precum urmeaza:
1. Cercul Central, reprezentat de imaginea Soarelui (Ollin Tonatiuh). Limba sa este formata de o lama de cutit si simbolizeaza sacrificial sinelui, sursa de vitalitate si de creativitate.

2. Al 2-lea cerc: bratele crucii reprezinta cele patru ere precedente, corelate cu cele patru elemente, unde apar datele care corespund sfarsitului Erelor.
3. Al 3-lea cerc: este compus din cele 20 de zile ale lunii. Anul civic era compus din 18 luni a cate 20 de zile, care se corelau cu cele 13 luni ale calendarului magic. Corespondenta perfecta intre cele doua calendare se stabilea odata la 52 de ani, cand cele 2 roti ale calendarului se gaseau in punctul lor initial. Cele 20 de zile ale lunii erau correlate si cu corpul omenesc.
4. Al 4-lea cerc: este format din cele 8 departamente ale Soarelui si exprima relatia dintre Soare si Venus. Acest cerc este compus din 40 de patrate in fiecare dintre departamente. Sa ne amintim ca 5 revolutii ale lui Venus echivaleaza la 8 revolutii terestre (5*8=40; 8*365=5*584). 40 revolutii ale lui Venus echivaleaza cu 126 revolutii ale lui Mercur cu o diferenta de 9 zile. Pe “Piatra Soarelui”, cele 40 de patrate, cele 5 incrucisari si cele 8 supracitate departamente fac referire la semnele lui Quetzalcoatl. Cele 5 incrucisari fac aluzie la fartele geaman al lui Venus, Mercur-Xolotl, pentru ca 5 revolutii ale lui Mercur sunt echivalente unei revolutii a lui Venus.
5. Al 5-lea cerc: este legat de placeta Marte a carui revolutie sinodala este de 780 de zile si echivalente la 260*3. Cultul lui Tlaloc, apa arsa, este la fel de vechi precum cel al lunii Tecciztecatl Tezcatlipoca si personifica si cele 4 puncte cardinal sau gardienii unghiurilor care reglau ploile. Cifra 17 este importanta in actiunile lui Marte, pentru ca reprezinta ultima zi de sensibilitate vesperala si prima zi de sensibilitate maturala.
6. Al 6-lea cerc: corespunde planetei Jupiter, bijuteria cerului Tezcatlipoca, a cerului instelat al noptii. Este rivalul fara sfarsit al lui Quetzalcoatl, negand sad ea focul. Apare precum Tepeyotl, inima muntelui (Jaguar), caruia ii era dedicate luna Mortii.
7. Al 7-lea cerc: Cercul lui Saturn. Aceasta sectiune este formata din 28 de arcuri mici (care amintesc de vertebrele sarpelui): defapt, Saturn realizeaza 28 de revolutii sinodale in aproape 29 de ani tropicali. In jumatate din acest timp, se numara 9 revolutii ale lui Venus.
8. Al 8-lea cerc: este cercul Caii Lactee. Cei doi serpi se nasc din hieroglifa celor 13 Acatl care indica data celebrarii Focului nou. Cozile celor doi serpi ai 12 solzi pe fiecare parte, iar capetele lor reprezinta cerurile.
Cele 20 de zile ale lunii corespund celor 20 de semen zodiacale. Acestea nu sunt in nici un fel comparabile cu semnele traditionale europeano-chaldeene sau cu cele din horoscopul chinezesc si sunt urmatoarele:
1. CIPACTLI = Crocodil.2. EECATL = Vant.3. CALLI = Casa.4. CUETZPALIN = Soparla.5. COATL = Sarpe.6. MIQUIZTLI = Moarte.7. MAZATL = Caprior.8. TOCHTLI = Iepure.9. ATL = Apa.10. ITZCUINTLI = Caine.11. OZOMATLI = Maimuta.12. MALINALLI = Iarba.13. ACATL = Trestie.14. OCELOTL = Leopard.15. QUAUHTLI = Acvila.16. COZCAQUAUHTLI = Vultur.17. OLLIN = Miscare.18. TECPATL = Piatra Arzatoare.19. QUIAHUITL = Ploaie.20. XOCHITL = Floare.
Cele 20 de zile ale lunii corespundeau celor 7 corpuri ceresti, datatoare de viata, distribuita in triade si diade:
1. Cipactli –2. Eecatl… Venus –3. Calli –4. Cuetzpallin –5. Coatl… Saturn –6. Miquiztli –7. Mazatl –8. Tochtli… Luna –9. Atl –10. Itzcuintli –11. Ozomatli… Marte –12. Malinalli –13. Acatl –14. Ocelotl… Jupiter –15. Qauhtli –16. Cozcaquauhtli –17. Ollin… Soare –18. Tecpatl –19. Quihuitl –20. Xochitl.. Mercur/Venus.