Unui chip de femeie sculptat în fildeș, cu trăsături delicate, cu privirea puțin stranie si surâs ușor enigmatic, i s-a dat numele de „Mona Lisa din Nimrud”. De ce? Pentru că surâsul ei se aseamănă al naibii de bine cu surâsul Mona Lisei al lui Da Vinci. Specialiștii au stabilit că datează din anul 720 î.Hr., ea fiind descoperită în 1951 de arheologul englez Max Mallowan, soțul Agathei Christie, care a efectuat săpături la Nimrud, vechiul Kalakh, oraș întemeiat de Salmanasar I (1274-1245 î.Hr.), fosta capitală a puternicului Imperiu Asirian. Orașul este situat pe malul de est al Tigrului, aproape de confluența cu Marele Zad, la 37 de kilometri sud-est de Mosul.
Printr-un canal săpat în stâncă, orașul era aprovizionat cu apa din Marele Zad, printre cele mai importante construcții numărându-se mai multe temple, un zigurat și câteva palate grandioase. În palatul fortificat al lui Salmanasar al III-lea, au fost descoperite mari cantități de fildeșuri, care în majoritatea lor par să dateze din a doua jumătate a secolului al VIII-lea î.Hr. Ele împodobeau mobilele, cuferele, sălile palatului.
Dintre fildeșurile descoperite de Mallowan la Nimrud două piese aveau să devină celebre: Mona Lisa din Nimrud și o incrustație în aur, fildeș, lapis lazuli, cornalină și agată, înfățișând o leoaică sfâșiind un om pe un câmp de flori de lotus.
Pasionanta aventură arheologică a descoperirii acestor piese valoroase este povestită, cu binecunoscutul ei ton firesc și fermecător, de Agatha Christie în romanul său autobiografic:
* Cât de pasionant era: răbdarea și grija cu care trebuia lucrat, delicatețea cu care trebuiau mânuite piesele. Dar cea mai minunată dintre acele zile – una dintre cele mai încântătoare din viața mea – a fost aceea când lucrătorii care degajau un puț au năvălit pur și simplu în casă, strigând: „Am găsit o femeie!” Aduceau pe o pânza de sac o bucată grea de pâmânt.
* Am avut cu plăcerea să îndepărtez cu mișcări atente noroiul într-un bazin special încetul cu încetul, chipul acelei femei, păstrat aproape 2.500 de ani în strânsoarea pamântului. Apărea la lumină: iat-o! Cel mai mare fildeș găsit vreodată: fața de culoare ușor gălbuie, părul negru, buzele abia atinse de roz, cu un surâs enigmatic, amintind de una din fecioarele de pe Acropolis.
* Mona Lisa – așa cum a insistat s-o numim directorul irakian al antichităților – unul din cele mai încântătoare lucruri găsite vreodată, își are locul ei în muzeul din Baghdad.
Mona Lisa din Nimrud a devenit celebră în lumea întreagă, urmărind cu privirea fascinanta și zâmbetu-i misterios pe toți cei care au văzut-o vreodată!