Imagine: pixabay.com (Commons Creative – free)
Buddhistii celebreaza comemorarea nasterii lui Gautama Buddha, fondatorul buddhismului, despre care se crede ca a trait in India din 563 i.C. pana in 483 i.C. De fapt, traditia buddhista care ii celebreaza ziua de nastere pe 8 aprilie ii plasa initial nasterea in secolul XI i.C., insa abia in era moderna cercetatorii au determinat faptul ca s-a nascut in secolul sase i.C, probabil in mai, nu in aprilie.
Potrivit Triptaka, recunoscuta de cercetatori ca fiind prima inregistrare existenta despre viata si discursurile lui Buddha, Gautama Buddha s-a nascut ca Printul Siddharta, fiul regelui poporului Sakya. Regatul Sakya era situat la granita de astazi dintre Nepal si India. Familia lui Siddharta era clanul Gautama. Mama sa, Regina Mahamaya, i-a dat nastere in parcul Lumbini, aflat actualmente in sudul Nepalului. Stalpul ridicat acolo de un imparat indian, in sec. III i.C, pentru a comemora evenimentul, exista si in ziua de azi.
La nasterea lui, s-a prezis ca printul avea sa devina fie un mare monarh al lumii, fie un Buddha – luminatul invatator suprem. Brahmanii i-au spus tatalui sau, regele Suddhodana ca Siddhartha va deveni un mare conducator, daca va fi tinut izolat de lume. Regele a facut eforturi deosebite pentru a-si apara fiul de nefericiri si de orice altceva care l-ar putea indrepta spre o viata religioasa. Siddartha a fost crescut in lux, s-a casatorit si a avut un fiu. La varsta de 29 de ani, a decis sa vada lumea si a inceput sa faca excursii cu trasura, in afara palatului. In calatoriile sale, a vazut un batran, un bolnav si un cadavru. Datorita faptului ca fusese protejat de realitatile vietii, cum ar fi imbatranirea, boala si moartea, cel care conducea trasura a trebuit sa ii explice aceste notiuni. In cele din urma, Siddharta a vazut un calugar si impresionat de felul de a fi al acestuia, a decis sa plece in lume pentru a descoperi de ce un om poate fi asa de impacat cu sine, in mijlocul unei asemenea suferinte.
Siddhartha a parasit palatul in secret si a devenit ascet. A calatorit spre sud, unde se afla centrul cunoasterii si a studiat meditatia, avandu-i ca profesori pe Alara Kalama si Udraka Ramaputra. La scurt timp a devenit maestru in sistemele acestora, atingand stadii inalte de realizare mistica, insa nu a fost satisfacut si a plecat din nou in cautarea nirvanei, cel mai inalt nivel de iluminare. Timp de aproape sase ani, a postit si a avut parte de alte austeritati, insa aceste tehnici s-au dovedit ineficace si le-a abandonat. Dupa ce si-a redobandit puterile, s-a asezat sub un copac aflat actualmente la Bodh Gaya, in vestul Indiei si si-a promis sa nu moara inainte de a obtine iluminarea suprema. Dupa ce l-a combatut pe Mara, un spirit demonic care l-a ispitit cu voluptati si dorinte lumesti, Siddharta a ajuns la iluminare, devenind Buddha la varsta de 35 de ani.
Apoi, Gautama Buddha a calatorit in parcul cu cerbi din apropiere de Benares, India, unde a tinut prima sa ceremonie si a conturat ideile de baza ale buddhismului. Potrivit buddhismului, exista „patru adevaruri nobile”: (1) existenta inseamna suferinta; (2) aceasta suferinta este cauzata de dorintele umane; (3) exista o incetare a acestor suferinte, reprezentata de nirvana; (4) nirvana poate fi atinsa, in aceasta viata sau in cele viitoare, prin „calea celor opt”, respectiv viziuni, hotarari, limbaj, actiuni, trai, incercari, idei si concentrare adecvate.
Pentru restul vietii sale, Buddha a invatat si adunat discipoli in sangha sa, adica in comunitatea sa de calugari. A murit la varsta de 80 de ani, spunandu-le calugarilor sai sa continue sa lucreze la eliberarea lor spirituala, urmandu-i invataturile. Buddhismul s-a raspandit ulterior din India in Asia centrala si de est, China, Coreea, Japonia, iar in secolul XX, in vest. Astazi, se estimeaza ca 350 de milioane de oameni din 100 de tari au aderat la credintele si practicile buddhiste.