Imagine: publicdomainpictures.net (Commons Creative – free)
Toată lumea ştie ce este ADN-ul – prescurtarea de la acidul dezoxiribonucleic. Acesta este format din molecule organice dintre cele mai complexe. Substanța se găsește în fiecare celulă a ființelor vii și este esențială pentru identitatea oricărui organism, de la Euglena viridis, mica ființă unicelulară aflată la granița dintre plante și animale, și până la Homo sapiens, omul contemporan.
Însă, se pare că ADN-ul are încă multe enigme nedezlegate. Astfel, oamenii au 23.000 de gene, la fel ca şoarecii sau viermii de pământ. Numai că oamenii au în plus un aşa zis „junk DNA” („ADN gunoi”). „ADN-ul gunoi” este termenul folosit de geneticieni pentru acea parte de ADN non-codificant, adică un ADN care nu participă la codificarea secvenţelor proteice. Unii cercetători sunt de părere că anumite porţiuni din ADN-ul nefuncţional au avut rol în trecutul îndepărtat, rol care s-a stins sub presiunea mediului. Aşa cum spuneam într-un articol din iulie 2017 (Creatorii noştri ne-au limitat ADN-ul pentru a nu deveni literalmente zei sau zeiţe), n-ar fi exclus ca “gunoiul” conține genetica inactivă care ne separă de a fi zei sau zeițe, lucru care ne-a fost impus de creatorii noştri.
Dr. Petr Gariev, un om de ştiinţă rus, a realizat câteva experimente asupra ADN-ului. Astfel, când ADN-ul sub vid este expus la o lumină laser, un instrument fotomultiplicator sensibil poate lua semnalele de la ADN. Când ADN-ul este îndepărtat din recipientul care conţine ADN-ul, fotomultiplicatorul încă preia o prezenţă fotonică structurată şi o face timp de 30 de zile (efectul ADN fantomă). Ştiinţa însă ne spune că acest lucru nu se poate întâmpla.
Într-un alt experiment, biofizicianul rus Vladimir Poponin a efectuat mai multe experimente, prin care a dovedit că ADN-ul uman influenţează lumea materială, printr-un câmp nou şi necunoscut – un câmp energetic informaţional. El a spus că ADN-ul uman este veriga lipsă între acest câmpul informaţional şi trupul uman.