În anul 1687, amiralul veneţian Francesco Morosini cumpără, din Pireu, doi lei din piatră, așezându-i în fața intrării principale a Arsenalului din Veneția. Abia foarte târziu, în anul 1924, este semnalată, de către profesorul Em.C. Grigoraș, în lucrarea „Criptografia și istoria românească”, o inscripție pe capul unuia din lei.
Inscripția, fiind parțial ștearsă de vitregiile timpului, nu a putut fi tradusă în totalitate, ci doar fragmente, primul fiind: „1128 egipsia iglisia i Valakia” (biserica egipteană și valahă), iar al doilea „1113 Nicolai Basarab ot Vdi ot Bulgaria” (Nicolae Basarab al Valahiei și Bulgariei).
Până în ziua de azi, nimeni nu a căutat să o interpreteze – ea a rămas uitată. Ce se poate înțelege din acest fragment de inscripție? Anul 1128 pare să reprezinte anul terminării bisericii. În general, pe frontonul bisericilor noastre sunt menționați anul începerii construcției, anul terminării, ctitorul și numele conductorilor. De ce este prezentă această inscripție pe unul din lei? E posibil să fie un dar omagial făcut bisericii de către voievodul Nicolae Basarab.
Dar, cine este acest Nicolae Basarab? Cum de apare el în anul 1113, când primul domnitor cunoscut cu acest nume în istoria țării este Basarab I, care devine domn 2 secole mai târziu, în 1310? Aşadar, Basarab I, voievodul care era considerat până acum întemeietorul Țării Românești este Basarab al ll-lea (sau al III-lea, IV-lea etc.), iar întemeierea Țării Românești s-a făcut mult mai timpuriu decât am fost învăţaţi în cărţile oficiale de istorie…