De ultima saptamana a Postului Mare, inainte de Pasti, adica in Saptamana Mare, sunt legate foarte multe si felurite datine si credinte stramosesti. In Joia Mare sunt atat de frumoase aceste datini si credinte…
De aceasta zi (Joia Mare) sunt legate urmatoarele datini cu o nota pronuntata de mister si superstitie: Focurile mortilor, Mosii de Joia Mare, Pomenirea mortilor, Inrosirea oualelor, Nunta urzicilor, Privegherea si Strigarea peste sat.
Focurile mortilor. Joia Mare e considerata ca o zi binefacatoare si aparatoare a mortilor. Focurile mortilor consta tocmai in indestularea si multumirea sufletelor celor dusi dintre noi. Datina aceasta o gasim atat in Muntenia si Moldova, cat si in Transilvania si Bucovina. Este credinta ca in aceasta zi sufletele celor morti vin la vechile lor locuinte din lumea pamanteasca unde asteapta incalzire si hrana pana la Mosi, adica pana in Sambata dinaintea Rusaliilor. Pentru ca ele sa se poata incalzi, deoarece nu vor sa intre in casa, se fac focuri mari in curti imprejurul carora ele se aseaza. In Transilvania se mai pune langa foc, o paine intreaga, un cutit si o cofa cu apa. Dupa ce se sting focurile, se face la crucea fiecarui mormant, lumini pentru ca mortii sa se reintoarca in fagasurile lor.
Nunta urzicilor. Stim ca urzicile constitue de multe ori hrana zilnica a saracilor, dupa cum spune chiar un proverb „Urzica se da in gura foamei”. In aceasta zi – Joia Mare – urzicile nu mai sunt bune de mancat, caci ele incep a inflori.
Cele 12 Evanghelii. In Saptamana Mare, fiecare crestin merge la denie. Cea mai insemnata din toate aceste denii este cea din Joia Mare, cand la slujba de seara preotii rostesc cele 12 evanghelii ale patimilor Mantuitorului. Fetele care vor merge la biserica, fac dupa citirea fiecarei evanghelii cate un nod pe o sfoara, pe care, punand-o sub cap, vor visa pe acel ce ii va fi sortit de sot.
Strigarea dupa sat. Datina „Strigarea peste sat” dateaza de la Negru Voda. In seara de Joia Mare, un om se suie pe o rapa din sat si de acolo striga pe fiecare fata – care a ramas nemaritata si care a imbatranit asa.