Există zeci de factori care ar putea provoca o extincție în masă pe Pământ și care provin din spațiu. De la supernove, raze cosmice, la găuri negre şi până la asteroizi sau comete. Cu toate acestea, poate nu v-ați imaginat că în câțiva ani vom experimenta o „ploaie de meteoriţi” din Tauride, care ar fi putut cauza anihilarea unei mari părți a vieții în urmă cu aproximativ 12.800 de ani. Tauridele desemnează „stelele căzătoare” și „ploaia de meteoriţi” asociate cometei Encke. Ei au primit acest nume ca urmare a faptului că radiantul lor este situat în constelația Taurul.
Pământul va călători chiar înaintea aceluiași flux de meteoriţi din Tauride în 2032, roi de meteoriţi care a provocat o extincție în masă și o inundație globală în urmă cu aproximativ 12.800 de ani, cufundând Pământul într-o mini-eră glaciară timp de 1.300 de ani.
Cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh au studiat simbolurile gravate pe stâlpii de la Gobekli Tepe, un mare sit antic din sudul Turciei. Ei cred că simbolurile au fost folosite pentru a înregistra zilele, anotimpurile și anii, asemenea unui calendar. Echipa a observat că fiecare „V” sculptat în stâlpi ar putea reprezenta o zi. Un pilon avea chiar 365  de „V”, același număr de zile ca un an. De asemenea, au descoperit că un „V” special în jurul gâtului unei figuri asemănătoare unei păsări ar putea reprezenta solstițiul de vară, cea mai lungă zi a anului. Calendarul antic s-a concentrat pe urmărirea schimbărilor de zi, de noapte și de sezon, care ar putea fi devenit mai importante după ce o cometă mare a lovit Pământul în jurul anului 10.850 î.Hr. Acest eveniment a provocat probabil o mini eră glaciară care a distrus multe specii. Potrivit lui Martin Sweatman, cercetător la Universitatea din Edinburgh, locuitorii din Gobekli Tepe priveau cerul cu atenție, probabil pentru că impactul cometei le schimbase lumea. Este posibil ca această catastrofă să fi declanșat începutul unei noi civilizații, dând naștere la noi credințe religioase și împingând oamenii să dezvolte agricultura pentru a supraviețui climatului mai rece.
Oamenii de ştiinţă s-au gândit că impacturile cu comete sunt mai probabil să aibă loc atunci când Pământul traversează o zonă cu fragmente mai dese de comete. Pentru a susține această teorie, echipa au indicat un alt pilon de la locul care pare să reprezinte fluxul de meteoriţi Tauride de 27 de zile, care a fost cel mai probabil sursa impactului antic al cometei. Cercetătorii cred că sculpturile din templu arată că civilizația antică a înregistrat datele cu acuratețe, observând modul în care mișcarea constelațiilor pe cer s-a modificat în funcție de perioada anului.
Ipoteza impactului cosmic Younger Dryas (Dryasul Tânăr – YD) sugerează că în urmă cu aproximativ 12.800 de ani, Pământul a fost lovit de fragmente ale unei comete mari, care s-au destrămat când a intrat în sistemul solar. Acest eveniment a declanșat probabil o reacție în lanț care a dus la o „iarnă eternă” și un episod de schimbări climatice numit Younger Dryas (Dryasul Tânăr – YD). De asemenea, se crede că coliziunea a provocat incendii masive de pădure, dispariția animalelor mari, cum ar fi mamuții, și schimbări în culturile umane și scăderea populației. Dovezile acestui impact includ niveluri neobișnuit de ridicate de platină găsite în 26 de locații din emisfera nordică, inclusiv miezuri de gheață din Groenlanda, care arată depozite de platină pe o perioadă de 21 de ani. Începutul Dryasului Tânăr arată, de asemenea, o creștere a prafului și a substanțelor chimice legate de incendii, cum ar fi amoniul, găsite în nucleele de gheață din Groenlanda, Antarctica și Rusia. Aceste semne indică unul dintre cele mai mari incendii forestiere din ultimii 120.000 de ani, arzând aproximativ 9% din pădurile Pământului, pe o suprafaţă de 10 milioane de kilometri pătrați. Potrivit teoriei, această ardere pe scară largă și efectul de răcire ar fi putut declanșa schimbarea climatică a Younger Dryas.
Un studiu din 2021 a constatat că 88 de asteroizi din apropierea Pământului, ascunși în resturile care creează ploaia de meteoriţi din Tauride, au provenit probabil din dezintegrarea unei singure comete în urmă cu aproximativ 20.000 de ani. Astronomii de la Universitatea din Antioquia (Colombia) au studiat „complexul Tauride”, pentru a afla mai multe despre originea acestor obiecte. În anii 1980, oamenii de știință William Napier și Victor Clube au observat asteroizi mari în fluxul din Tauride. Ei au sugerat că acești asteroizi aveau aceeași origine ca și cometa Encke, care orbitează în jurul Soarelui la fiecare trei ani. Cu toate acestea, unii asteroizi au mai mult de un kilometru lățime, ceea ce înseamnă că nu ar fi putut proveni de la cometa Encke. Oamenii de știință Ignacio Ferrin și Vincenzo Orofino au trecut în revistă cercetările vechi și au măsurat lumina reflectată de cei mai mari asteroizi. Ei au găsit alte dovezi că atât cometa Encke, cât și asteroizii mari au provenit din dezintegrarea unei comete uriașe de gheață, de 99 km lățime, acum aproximativ 20.000 de ani. Echipa a avertizat că acești asteroizi ar putea fi periculoși pentru Pământ și că alții din vechea cometă s-ar fi putut ciocni deja cu planeta noastră în trecut.
În fiecare an, Pământul trece printr-un flux de reziduuri care face să apară „stelele căzătoare” în octombrie în emisfera sudică și în noiembrie în emisfera nordică. Cometa Encke, văzută pentru prima dată în 1786, a lăsat o urmă de resturi pe măsură ce se apropia de Soare, ca și alte comete. Această zonă, formată din roci, praf și moloz, se apropie uneori de Pământ, dând naștere a numeroase studii științifice. Unele studii se concentrează pe asteroizi mai mari.
Experții cred că impactul meteoriţilor din Tauride ar fi putut contribui la dispariția culturilor antice și la răcirea globală în timpul perioadei Younger Dryas. Evenimentul Tunguska din 1908, în care un mic asteroid a explodat deasupra Rusiei, distrugând milioane de copaci, ar fi putut proveni din Tauride. De asemenea, în 2013, meteoritul Chelyabinsk, care a rănit peste 1.500 de oameni în Rusia, ar fi putut proveni și el din fluxul Tauride. În 2005, astronomul NASA Rob Suggs a observat un meteorit care a lovit Luna și a făcut parte din ploaia de meteoriți Tauride.
Pământul trece prin această zonă de risc la fiecare câțiva ani, determinând mai multe stele căzătoare și posibil obiecte mari să lovească Pământul în loc să ardă în atmosferă. Întâlnirile viitoare sunt așteptate în 2025, 2032 și 2039. În 2021, David Asher, astronom la Observatorul Armagh, a prezis că în 2032 și 2036 este probabil să trecem prin centrul Tauridelor, unde va avea loc o creștere notabilă a „mingilor de foc”.
Sursa: articolul „Study investigates potential risk of Taurid meteor swarm” / phys.org