Imagine: wikipedia.org (Commons Creative – free)
In adancurile indepartate ale muntilor Himalaya, intre Pakistanul de Vest, India si China, exista un mic teritoriu numit Hunza. Acesti oameni sunt cunoscuti in intreaga lume pentru uimitoarea lor longevitate si sanatate buna. Nu este neobisnuit ca oamenii Hunza sa traiasca peste 100 de ani, de multe ori ajungandu-se pana la 120 de ani sau chiar mai mult.
Echipele medicale din lumea exterioara care au ajuns in acest teritoriu au raportat faptul ca nu au gasit cazuri de cancer in Hunza. Dieta traditionala Hunza contine peste 200 de ori mai multa nitrilozida decat dieta medie occidentala. S-a constatat ca cei mai apreciati dintre toate alimentele sunt considerati a fi samburii de caise.
Chirurgul si medicul de renume mondial, Dr. Robert McCarrison, scria in 7 ianuarie 1922, in revista „The American Medical Association” ca „Populatia Hunza nu are nicio incidenta cunoscuta a cancerului. Ei au dieta abundenta in caise. Acestea se usuca la soare si le folosesc foarte mult in mancarea lor. (…) Pentru ei, samburele din interior este delicatetea fructului”.
Dr. Allen E. Banik, un doctor Nebraska, descrie in cartea sa, „Hunza Land”, despre ceea ce i s-a intamplat cand a ajuns in acest teritoriu: „Mi s-a dat sa mananc niste caise delicioase. Am mancat fructele si am aruncat jos samburii. Dupa o privire neincrezatoare la mine, unul dintre batrani s-a aplecat si a luat samburii. Le-a crapat cu piatra si apoi mi le-a dat. Mi-a spus: „Mancati-le. Este cea mai buna parte a fructului”. Am aflat ca majoritatea samburilor de caise sunt macinate foarte fin si apoi stoarse sub presiune, pentru a produce un ulei foarte bogat. Acest ulei seamana mult cu uleiul de masline, si este folosit in mancarea traditionala”.
Pe langa caise, populatia Hunza mananca in principal cereale si legume proaspete. Acestea includ hrisca, mei, lucerna, mazare, fasole, nap, salata verde, precum si fructe de padure de diferite feluri. Toate acestea, cu exceptia salatei verde si a napului, contin nitrilozida sau vitamina B17.
In 1927, Dr. McCarrison a fost numit director de Cercetare in Nutritie in India. O parte din munca sa a constat in experimente pe sobolani albinosi, pentru a vedea ce efect a avut dieta Hunza asupra lor. Peste o mie de sobolani au fost implicati in experiment si observati cu atentie timp de 27 de luni, care inseamna 50 de ani la oameni. Dupa aceea, sobolanii hraniti cu dieta Hunza au fost ucisi si autopsiati. Iata ce a raportat McCarrison:

„In cele 27 de luni nu a existat niciun caz de boala in „universul” sobolanilor albinosi. Atat clinic, cat si la examenul post-mortem, sobolanii s-au dovedit a fi lipsiti de boli. Prin comparatie, peste 2.000 de sobolani au fost hraniti cu o dieta normala; ei au dezvoltat afectiuni oculare, ulcere, furuncule, coloane vertebrale strambe, caderea parului, anemie, boli ale pielii, afectiuni ale inimii si rinichilor, dar si o mare varietate de tulburari gastrointestinale”.