Imagine: pixabay.com (Commons Creative – free)
In toate operele creatiei este des intalnita simetria. Inchipuiti-va cum ar fi omul, daca ar avea un ochi mai sus si unul mai jos, in conditiile in care lipsa simetriei inseamna, implicit, o imagine urata si dezgustatoare. Tocmai de aceea, remarcam cu usurinta belsugul simetriei revarsat asupra celor create de Dumnezeu.
Cata simetrie constatam, in momentul in care o pasare isi desface aripile! Inca si mai impresionanta e simetria in alcatuirea insectelor. De multe ori am admirat simetria la fluturi, mai cu seama simetrica distribuire a aripilor, a culorilor si a formelor. Daca taiem un fruct in doua – un mar, o nuca sau o gutuie – vom constata indata simetria celor doua bucati. De asemenea, florile prezinta o admirabila dispunere simetrica a petalelor. Simetria este uluitoare si la scoici, ce sunt adevarate minuni.
Oare corpul uman este mai prejos? De buna seama, nu. Cat de precis sunt plasati pe cap ochii, sprancenele, buzele sau urechile! Cat de simetric sunt asezati dintii in gura! Iar degetele unei maini, cat de simetrice sunt fata de degetele celeilalte maini! Aceasta este minunata simetrie bilaterala ce predomina atat la oameni, cat si in toata imparatia animalelor. Admirabila este si simetria radiala. Exemple graitoare sunt ariciul de mare, coada paunului sau salcamul.
In lucrarile marilor artisti predomina si varietatea. Unde intalnim monotonia, copia, imitatia, este vorba despre o arta mediocra si lipsita de valoare, o arta plicticoasa si anosta. Oricat de frumoasa ar fi o bucata muzicala, daca se repeta in continuu, fara modificari, devine obositoare. Oricat de deosebit ar fi un discurs, cand e citit monoton, fara intonatie si accentuari, devine plicticos.
In cadrul creatiei, daca ar lipsi varietatea, diversitatea, toate ar fi lipsite de gratie si plicticoase. Insa acest lucru nu se intampla. Dimpotriva, orice pagina vom rasfoi din cartea creatiei, vom ramane fara grai inaintea nemaiintalnitei sale varietati. O varietate neasemuita si neintrecuta, ce ne umple ochii si sufletul de pace si armonie. O foarte bogata diversitate, un ocean de culori, imbinari si forme, ce vorbeste, in felul sau, despre marele Creator al lumii.
Se spune ca intr-o padure nu se afla doua frunze identice. Nici macar in acelasi copac. Cercetand frunzele diferitelor plante, ramanem uimiti de bogatia formelor, de varietatea lor. Frunze in forma de palma, inima, rinichi, splina, fire, linii, ace (ca acelea ale bradului), sabii, sulite, ulcele, burdufuri, tevi (ca acelea ale cepei), tepe, lopeti, fierastraie, aripi (ca ale ferigii), clopotei sau evantaie. De asemenea, in functie de felul in care ies din tulpina, intalnim frunze simple sau compuse din doua, trei sau mai multe elemente.

Acelasi lucru il observam si la flori. Varietatea lor este neasemuita si nemaiintalnita. Intalnesti tot felul de forme, sute de mii de forme. Flori in forma de soare, stea, cruce, margaritar, ceas, clopotei, cupa, palnie, galeata, umbrela, trambita, melci, albine sau coroana. In Australia se intalneste o orhidee (o floare foarte frumoasa si ciudata) ce seamana cu un om de la munte cu barba. De aceea se si numeste „orhideea barboasa”. O alta seamana cu o rata in zbor, iar a treia cu patru magari ragand! In Panama exista o floare ce seamana cu un porumbel numit „Spirito Santo”, adica Sfantul Duh!