Cand unul din marii filozofi greci, Pitagora, a ajuns in Egipt pentru a intra intr-o scoala – o scoala esoterica de misticism – a fost refuzat. I s-a spus ca pana nu trece printr-un antrenament special de respiratie nu i se poate permite sa intre in scoala. Pitagora a spus: „Eu am venit pentru cunoastere, nu pentru o disciplina anume.” Dar cei de acolo i-au raspuns: „Noi nu putem sa-ti oferim cunoasterea pana cand nu esti un altul. Si noi nu suntem interesati deloc de cunoastere, suntem interesati doar de experienta prezenta. Nicio cunoastere nu este cu adevarat cunoastere pana cand nu este traita si experimentata nemijlocit. Deci trebuie sa faci 40 de zile de post, sa respiri intr-un anumit fel, avand o anumita constientizare pe anumite puncte ale acesteia.”
Altfel nu se putea, iar Pitagora a trebuit sa treaca prin acest program. Dupa 40 de zile de post si respiratie constienta i s-a permis intrarea in scoala. Atunci Pitagora a spus: „Voi nu i-ati permis lui Pitagora sa intre. Eu sunt un om diferit, sunt renascut. Aveati dreptate si eu greseam, deoarece atunci intreaga mea baza era intelectuala. Prin aceasta purificare, centrul fiintei mele s-a schimbat. Din intelect acesta a coborat in inima. Acum pot simti lucrurile, inainte de acest program nu puteam intelege lucrurile decat prin intelect, prin cap. Acum pot simti. Acum pentru mine Adevarul nu este un concept, ci este insasi viata. Nu va fi o filozofie, ci mai degraba o experienta existentiala.”
Despre ce era vorba in acel program? Despre tehnica de care vom vorbi in acest articol. I-a fost daruita in Egipt, dar tehnica era mult mai veche decat civilizatia egipteana. Iar suna ceva de genul acesta: „Atentia la punctul dintre sprancene, lasa constiinta sa fie inaintea gandului. Lasa forma sa se umple cu esenta respiratiei si urc-o pana in varful capului pentru ca de acolo sa reverse ca o ploaie de lumina”. Aceasta a fost tehnica care i s-a dat lui Pitagora.
Aceasta tehnica este una dintre cele mai profunde. „Atentia la punctul dintre sprancene”… Fiziologia moderna, cercetarea stiintifica spune ca intre sprancene exista o glanda care este cea mai misterioasa din corp. Este denumita glanda pineala, este cel de-al treilea ochi al tibetanilor, ochiul lui Shiva. Intre sprancene exista un al treilea ochi, dar nu este functional. El exista si poate functiona in orice moment, dar nu functioneaza in mod natural ca cei doi ochi. Trebuie sa faci ceva pentru a-l deschide. Acesta nu este orb, ci doar inchis. Aceasta tehnica deschide acest al treilea ochi.
„Inchide ochii si apoi concentreaza-ti ambii ochi asupra locului dintre sprancene”. Concentreaza-te, focalizeaza-te in acest loc tinand ochii inchisi, dar ca si cum ai privi cu ei. Acorda-i o atentie totala. Aceasta este una din cele mai simple metode de a deveni hiper-atent, lucid. Nu poti fi la fel de usor atent asupra oricarei alte parti a corpului. Aceasta glanda absoarbe atentia. Daca ii dai atentie, ambii ochi vor fi hipnotizati de acest al treilea ochi. Ei raman fixati; nu se mai pot misca. Daca vei incerca sa fii atent in orice alta parte a corpului vei observa ca este mai dificil. Insa al treilea ochi capteaza atentia, el este ca un magnet pentru ea. Toate caile spirituale din lume au folosit aceasta tehnica. Este cea mai usoara metoda de antrenare a atentiei, deoarece te ajuta chiar acest „al treilea ochi”; este magnetic. Atentia ta se indreapta automat asupra lui. Atentia inseamna hrana pentru cel de-al treilea ochi. El este infometat; a fost infometat timp de vieti intregi. Daca ii dai atentie el devine viu. Pur si simplu devine viu!
Odata ce stii ca atentia este mancarea sa, odata ce simti ca atentia este atrasa acolo ca de un magnet, atunci trezirea acestui „ochi al lui Shiva” nu va mai fi un lucru dificil. Trebuie doar sa cunosti unde este punctul propice. Inchide ochii, lasa-i sa se miste spre mijlocul sprancenelor si simte punctul. Cand il vei gasi, brusc ochii vor deveni fixati. Cand devin dificili de miscat, atunci sa stii ca ai gasit punctul cel bun.

Daca atentia se afla in acel loc, pentru prima data vei experimenta un fenomen straniu. Pentru prima data vei vedea gandurile alergand prin fata ta; vei deveni un observator, un martor. Va fi ca la film: gandurile se vor derula si tu le vei privi ca un spectator. Odata ce atentia este focalizata pe cel de-al treilea ochi, devii imediat martor al gandurilor, un observator al lor. In mod normal tu nu le observi, ci te identifici cu ele. Daca furia apare, devii furie. Daca un gand apare, tu nu-1 observi, ci devii una cu el, te identifici si te vei misca cu el. Devii gandul; iei forma gandului.
Focalizat fiind pe cel de-al treilea ochi, vei deveni un martor. Cu ajutorul celui de-al treilea ochi devii observator, cu ajutorul lui poti vedea gandurile cum alearga precum norii de pe cer. Atunci vei sta la fereastra si vei privi cerul si oamenii de pe strada, dar nu te vei identifica. Esti un spectator ce sta pe un deal si priveste – esti diferit. Daca mania apare, o vei putea privi ca pe un obiect. Acum nu vei simti ca tu esti furios. Simti ca esti inconjurat de manie – un nor al maniei te-a inconjurat – dar nu esti mania. Si daca’nu esti mania, ea devine neputincioasa, nu te mai poate afecta; vei fi neatins. Mania va aparea si va disparea iar tu vei ramane centrat in tine…