În anul 2016, între provinciile Palpa și Nasca din sudul Perului a fost descoperit un schelet umanoid extrem de ciudat, cu 3 degete (tridactil). Acesta a fost dus în 2019 la „Universidad Nacional San Luis Gonzaga” (UNSLG) din Ica (Peru), în scopul de a fi investigat. Exemplarul, cunoscut sub numele de „mumia Maria”, a fost codificat ca „specimenul M001”. Există studii preliminare efectuate de cercetători din Rusia (Korotkov, 2020), Franța (Jamin, 2020), Statele Unite (Miles, 2022), Elveția (Martinez, 2018) și Mexic (De La Cruz, 2021). Acum însă, un studiu ştiinţific din 2024 asupra mumiei Maria încearcă să facă lumină în acest caz. Studiul se numeşte „Caracterizarea morfo-anatomică biometrică și datarea vechimii specimenului umanoid tridactil – cazul de la Nasca-Peru”, a fost publicat în revista în limba spaniolă „Revista de Gestão Social e Ambiental” şi poate fi accesat gratuit pe acest link: openaccesspublications.org.
Pentru a stabili vechimea scheletului, s-a folosit tehnica de datare cu izotopul radioactiv de carbon C-14. Totodată, s-a efectuat asupra scheletului un computer tomograf, dar şi o analiză microscopică şi macroscopică. Iată rezultatele obţinute:
* Examenul macroscopic arată că craniul specimenului este lipsit de păr, iar lobii urechii prezintă doar orificiile canalelor urechii. Cea mai evidentă caracteristică a craniului este acela că are o alungire vizibilă, fără semne externe de compresie craniană de către agenți externi. Mai exact, bolta craniană prezintă o creștere și o dezvoltare atipică, cu o apropiere de biotipul dolicocefalic. („Dolicocefalic” este o persoană care are craniul alungit din față către spate). Pe de altă parte, volumul cranian este cu 30% mai mare decât cel al unui om normal.
Craniul alungit al mumiei Maria – vedere CT. Imaginea: Hernandez-Huaripaucar, E. et al – „Biometric Morpho-Anatomical Characterization and Dating of The Antiquity of A Tridactyl Humanoid Specimen: Regarding The Case of Nasca-Peru”
* Examenul regiunii faciale, nazale și orbitale arată caracteristici calitative și biometrice atipice, de exemplu se observă o proeminență puternică a maxilarului și a mandibulei și lipsa închiderii buzelor. În regiunea orbitală există o proeminență marcată a globilor oculari; în regiunea nazală, avem un nas cu aspect și dimensiune aproape normală, cu excepția unei ușoare compresii. Examenul facial evidențiază o față cu fața exoftalmică, cu o simetrie facială aparentă, cu profil convex și prezența buzelor voluminoase.
* Examenul intraoral evidențiază o proeminență severă a incisivilor superiori și inferiori, pierderea a 6 dinți, prezența a 4 resturi radiculare, abraziune severă a dinților, absența a 3 din 4 molari.
Craniul alungit al mumiei Maria. Imaginea: Hernandez-Huaripaucar, E. et al – „Biometric Morpho-Anatomical Characterization and Dating of The Antiquity of A Tridactyl Humanoid Specimen: Regarding The Case of Nasca-Peru”
* Cele mai ciudate și mai proeminente trăsături ale corpului umanoid se găsesc în mâinile și picioarele sale, care prezintă o tridactilie cvadruplă, adică doar trei degete pe ambele mâini și picioare. Examenul macroscopic arată un aspect superficial al pielii și o morfologie naturală la ambele mâini, cu detalii topografice uniforme, precum și o tranziție volumetrică uniformă între lățimea carpului, lățimea metacarpianului și lățimea părților proximale ale celor trei degete ale mâinii.
* La prima vedere se observă că mâinile sunt aproape la fel de largi ca ale unui om normal, dar mult mai lungi, cu o lungime medie de 20,18 cm. La picioare există caracteristici morfologice similare, adică o tranziţie volumetrică de la regiunile tarsului, la cele ale metatarsului și de la metatarsieni la cele trei degete. Aspectul picioarelor este, de asemenea, asemănător cu cel al omului, dar mult mai lung, cu o lungime medie de 22,41 cm.
* Analiza imagistică arată la nivelul mâinii o coerență anatomică între diferitele oase ale carpianului, prezentând o morfologie uniformă și o coerență volumetrică cu regiunea adiacentă care este metacarpianul format din trei metacarpieni. Este remarcabilă prezența a patru falange pentru fiecare deget al mâinii spre deosebire de cele trei falange pe care le posedă un om normal. De asemenea, la nivelul degetelor de la picioare se văd și patru falange pe fiecare dintre cele trei degete, pe când la omul normal sunt doar trei falange pe deget.
Degetele mumiei Maria. Imaginea: Hernandez-Huaripaucar, E. et al – „Biometric Morpho-Anatomical Characterization and Dating of The Antiquity of A Tridactyl Humanoid Specimen: Regarding The Case of Nasca-Peru”
* În fine, comparativ cu piciorul uman normal, la nivelul osului calcanean (care formează călcâiul piciorului) se relevă o morfologie și o anatomie diferită, caracterizată prin absența protuberanței posterioare mari pe care o posedă calcaneul. Această protuberanță posterioară a calcaneului influențează biomecanica poziţiei în picioare, deoarece oferă picioarelor umane stabilitate în poziție verticală, permițându-i să mențină corpul cu un anumit grad de înclinare a corpului spre spate. Rezultă că „mumia Maria”, atunci când se afla în viaţă, mergea înclinată înainte pentru a obține o stabilitate adecvată.
* Alte constatări relevante sunt observate la nivelul coloanei vertebrale care diferă de anatomia umană normală. Astfel, de exemplu, se observă 7 vertebre cervicale, 12 vertebre toracice, 4 vertebre lombare și una sacrum; de subliniat că la un om normal există 5 vertebre lombare. Analizele imagistice au identificat la nivelul vertebrelor artropatii vertebrale (probabil artroze si osteoartrită), care adăugate la artropatiile observate la mâini si picioare, ar putea constitui un caz de poliartrită.
Coloana vertebrală a mumiei Maria. Imaginea: Hernandez-Huaripaucar, E. et al – „Biometric Morpho-Anatomical Characterization and Dating of The Antiquity of A Tridactyl Humanoid Specimen: Regarding The Case of Nasca-Peru”
* În urma analizei de datare cu izotopul radioactiv de carbon C-14, a reieşit faptul că mumia Maria ar putea avea o vechime de 1771 ± 30 ani, ceea ce înseamnă că mostra analizată ar fi putut proveni între anii 240 – 383 d.Hr., rezultatul având un nivel de încredere de 95%. Conform acestui rezultat, mumia aparţine culturii Paracas (900 î.Hr. – 200 d.Hr.), dar şi la apogeul culturii Nasca (100 î.Hr. – 700 d.Hr.). Culturile Nasca și Paracas au înflorit în Peru antic în perioada cunoscută sub numele de „Orizontul timpuriu”.
* Deşi mumia are caracteristici morfoanatomice ale pelvisului care corespund unui individ de sex feminin, totuși, la nivelul craniului prezintă trăsături androide (tipice bărbaților), prin craniu mare, protuberanță occipitală externă, grosime remarcabilă a oaselor craniene; prin urmare, în fața acestor dovezi, identificarea sexului exemplarului este îndoielnică.
* Datorită caracteristicilor morfoanatomice din stratul cortical extern al osului – care nu evidențiază urme de compresiuni externe datorate deformării craniene – se presupune că alungirea craniului ar fi fost un proces natural, întrucât compresia prin atele lasă urme tipice.
* Concluzia este aceea că mumia Maria reprezintă o fiinţă cu o arhitectură biologică asemănătoare omului, dar cu multe diferențe structurale și singularități morfologice și anatomice.