Cea mai veche monedă bătută pe teritoriul României este drahma arhaică de argint a orașului antic Histria, așezat în vechime pe malul lacului Sinoe (azi în judeţul Constanța).
Histria a fost o colonie greacă lângă gurile Dunării (cunoscută ca „Ister” în greaca veche), pe coasta de vest a Mării Negre. A fost prima așezare urbană de pe teritoriul românesc actual, când a fost fondată de coloniștii din Milet în secolul VII î.Hr. A fost sub stăpânire romană din secolele I-III d.Hr. Invaziile din secolul al VII-lea d.Hr. au făcut-o imposibil de apărat, iar orașul a fost abandonat. În antichitate, purta și numele Istropolis, Istriopolis și Histriopolis.
Revenind la monedă… aceasta este foarte rară – nu se cunosc decât câteva exemplare – e cea mai veche monedă bătută pe teritoriul țării noastre, fiind emisă la începutul secolului al V-lea î.Hr. Pe avers, drahma histriană înfățișează două capete de tineri, alăturate și așezate în sens invers, unul față de altul. Această reprezentare este unică în iconografia lumii grecești antice, iar interpretarea ei nu a întrunit până astăzi acordul tuturor cercetătorilor.
Pe revers, sub numele prescurtat al orașului, e figurată o acvilă de mare, cu ghearele înfipte într-un delfin, pe care îl lovește cu ciocul în cap.  Imaginea de pe revers reprezintă în fapt stema Histriei; ea apare și pe un decret al adunării poporului, săpat în marmură în secolul I î.Hr. și dedicat lui Aristagoras, pentru serviciile aduse orașului. Moneda arhaică histriană a fost găsită în 1933 la Pecineaga (jud.Constanța), nu departe de Mangalia.