Imagine: pixabay.com (Commons Creative – free)
O stea neobișnuită a fost descoperită în galaxia noastră, ea pâlpâind de parcă cineva s-ar juca cu un comutator al ei. Acest comportament ciudat i-a nedumerit pe oamenii de știință, ridicându-se astfel o posibilitate intrigantă: ar putea fi un semn al vieții extraterestre?
Pe 29 aprilie 2024, în cadrul unei prelegeri ţinute la Gresham College din Londra, profesorul de astrofizică de la Universitatea Oxford, Chris Lintott, a vorbit despre steaua Boyajian din constelația Lebăda, cunoscută și sub numele de „steaua lui Tabby” şi aflată la circa 1.470 de ani-lumină faţă de noi. În ultimii ani, observatoarele spațiale au studiat îndeaproape diminuarea și luminozitatea lui imprevizibilă.
„Comportamentul acestei stele este extraordinar”, a spus Lintott. „Luminozitatea ei scade brusc și apoi crește în salturi rapide, neregulate. Nu urmează niciun model și este singurul de acest fel din galaxia noastră”.
Când comportamentul neobișnuit al lui Boyajian a fost descoperit pentru prima dată în 2012, observatorul spațial Kepler a studiat steaua în detaliu. Aceste măsurători au arătat că o cantitate imensă de material blochează periodic lumina stelei și o înconjoară. O fi vorba de grupuri de asteroizi, inele de praf sau comete în dezintegrare?
Cu toate acestea, ipoteza care a primit cea mai mare atenție este o sugestie a oamenilor de știință de la Penn State University conform căreia ar putea fi vorba de o megastructură extraterestră masivă, numită și „sfera Dyson”. O „sferă Dyson” este o megastructură ipotetică propusă de fizicianul Freeman Dyson în 1960. Este un înveliș artificial care înconjoară o stea şi care colectează cea mai mare parte sau toată energia acesteia.
Conceptul unei „sfere Dyson” se bazează pe presupunerea că o civilizație suficient de avansată ar putea construi o structură uriașă care să absoarbă energia unei stele și să o folosească pentru nevoile sale. Carcasa poate fi construită dintr-o varietate de materiale, cum ar fi metale, nanotuburi de carbon sau chiar organisme vii.