Stellarium JOIN – pentru MEMBRI
🔴Link-https://www.youtube.com/channel/UCYr3_r637rtGN97Fmh53kbA/join
Despre iminența unei confruntări militare directe între Republica Islamică Iran și Israel se vorbește cel puțin de la începutul anilor 2000. Între 1992 și 2002 Iranul a făcut pași importanți în dezvoltarea programului său nuclear, a construit în secret o facilitate nucleară la Natanz și o centrală de producție de apă grea în apropiere de Arak. Apoi, tot în 2002, purtătorul de cuvânt al grupului de opoziție aflat în exil, Organizația Poporului Mojahedin din Iran (PMOI), cunoscută și sub numele de Mojahedin-e-Khalq (MEK), Alireza Jafarzadeh, a dezvăluit evoluțiile cele mai recente privind evoluția programului nuclear iranian. În 2007 Iranul a atins gradul de îmbogățire al uraniului utilizabil pentru obținerea capabilităților nucleare (weapons-grade uranium, HEU 90% / U-235) iar Israelul a început să pună din ce în ce mai multă presiune asupra administrației George W. Bush să susțină o campanie militară împotriva Republicii Islamice. „Dați-mi o a treia opțiune!” le-a spus atunci președintele american consilierilor săi, după ce diplomația și măsurile economice coercitive – sancțiunile – eșuaseră în tentativa de a îngrădi și de a limita programul nuclear iranian. Soluția non-militară aleasă atunci a fost cea propusă de „vrăjitorul de la NSA”, Keith Alexander – Stuxnet, un virus care viza instalațiile nucleare iraniene. În 2008, același președinte american a refuzat să vândă Israelului bombe specializate pentru distrugerea buncărelor și a negat că le-a dat undă verde liderilor israelieni să bombardeze Iranul în 2008. Un an mai târziu, președintele Barack Obama și-a manifestat public opoziția față de un posibil atac israelian asupra Iranului, iar în 2012, Hillary Clinton, secretar de stat la acea vreme, a condamnat public asasinarea de către Israel a unui om de știință iranian. Refuzurile repetate ale diferitelor administrații americane de a susține un atac militar israelian nu sunt nicidecum o formă de retragere a sprijinului deplin pe care SUA l-au acordat și îl vor arăta în continuare Israelului. Aceste strategii au fost, mai degrabă, menite să evite reacții de tipul atac-contra-atac, care ar fi putut escalada într-un război regional. Ceea ce desigur ar fi însemnat și implicarea SUA într-un război direct cu Iranul, în timp ce Washingtonul era deja angajat, la acea vreme, în Irak și Afganistan.
sursa – https://adevarul.ro/blogurile-adevarul/iran-vs-israel-riscurile-unui-calcul-gresit-2354602.html
Free Stock Footage by Vecteezy.com
⭐️ Collab.- [email protected] (Flavius de la Stellarium)
⭐️VoiceOver & Owner- Flavius Calin
⭐️ Paypal- https://www.paypal.me/Stelarium
Sursa Videoclipului