O pleiada de medici (Dr. Henry Duprat, de la Geneva, Dr. G. Wilhelm Maag, Dr. Carton, Dr. Faure din Lamalou, Dr. Sardou din Nisa, Dr. F. Budair etc.) au cercetat influentele astrale asupra sanatatii umane. In afara de vechea credinta japoneza asupra orientarii corpului de la Nord spre Sud, in timpul somnului, ei admit o multime de alte legaturi. Sa mentionam doar cateva dintre ele.
– Migrenele si nevralgiile solare incep dimineata, apoi cresc si descresc, paralel cu inaltimea Soarelui deasupra orizontului.
– In cazuri de hipertrofie sau dilatari, sa se administreze remedii hipotrofiante in timpul descresterii fazelor lunare; in caz de hipotrofie, se recomanda medicamente hipertrofiante, pe timpul primelor faze.
– Trecerea petelor solare la meridianul central coincide in mod obisnuit (66%) cu recrudescenta simptomelor bolilor cronice si chiar cu aparitia de accidente grave si exceptionale in cursul bolii. Aceeasi recrudescenta sau aparitii de accidente analoge, pot sa se produca in afara trecerii petelor, dar aceste cazuri sunt mai rare (33%) si accidentele mai putin grave. Deci, daca trecerea petelor solare la meridianul locului nu este singura cauza a recrudescentei inexplicabile a bolilor, pare totusi sa fie cea principala.
– Microbii (si in special strepto-stafilococii), au o virulenta paralela cu fazele lunare, avand un maximum de activitate cand este Luna plina (Dr.Lakowsky).
– Dr. Allendy, scrie in “Les Temperaments” concluzia observatiilor sale facute in 1917, la sanatoriul din Gorbio (langa Menton): “Am constatat ca hemoptiziile si crizele febrile ale tuberculosilor, prezinta maximul de frecventa de la primul patrar pana la Luna plina si minimul lor in faza urmatoare, de la Luna plina la ultimul patrar. Proportia este de 12 cazuri in perioada intai, fata de un caz in cea de-a doua. Celelalte doua faze ofera ambele o cifra egala cu 3 sau 4.”

– Conceptia “Marelui An”, reluata pe plan mecanic si calcul de probabilitati, este sustinuta de August Blanqui, de astronomul german Hanseman, de Abel Rey, Nietzche sau Gustave le Bon. Daca pe langa aceste nume cunoscute, le adaugam pe cele ale marelui astronom Svante Arrhenius, politehnicianului Paul Choisnard (Flambart), scriitorului Maurice Privat, germanului Klockler, olandezului Kronstrom, englezului Sephorial, al lui Maenaughton din S.U.A., ne dam seama cat de serios si general este interesul pentru gasirea unei baze stiintifice, vechii credinte in puterea supranaturala a stelelor.