Nicolas Flamel, născut dintr-o familie săracă în anul 1330, el reuşeşte totuşi să scrie şi să citească, descoperă astfel marii scriitori ai timpului. Mai mult, din economiile pe care le face, își cumpără o minuscula prăvălioară (urmele ei mai există și astăzi, lângă biserica Saint- Jaques-la-Roucherie) și începe să vîndă cărți.
Avea doar 20 de ani, atunci când într-o noapte îi apare în vis un înger deasupra patului. Îngerul îi arată o carte plină de lumină, care îi spune: „Acum nu o să înțelegi, dar va veni o zi când vei înțelege lucruri pe care nimeni altul nu le va înțelege.” Trec doar câțiva ani și visul se împlinește: într-o zi, în prăvălioara sa intră un străin cu un vraf de cărți de vânzare. Printre ele, Flamel recunoaște manuscrisul cărții care îi apăruse în vis, „Manuscrisul Evreului Avraam”. Plătește pentru ea 2 florini. Aceasta este cartea – gravurile sale minunate nu pot fi confundate. Și este total de neînțeles. Se vorbește acolo despre mercur, sulf, săruri, aur, tinerețe veșnică…
A reușit el cu adevărat să realizeze piatra filozofală și să-și fabrice el însuși aurul? Nimeni nu poate spune. Ceea ce este insă sigur, este că în scurt timp el devine proprietarul a peste 30 de case la Paris, iar pe Str. Montmorency nr. 51, într-un han care există și astăzi, îi primește pe săraci și pelerini. Creează spitale, construiește capele la Paris și Boulogne. Moare deci la 22 Martie 1418, la vîrsta de 88 de ani.
În nici măcar 60 de ani a reușit să adune bogății fabuloase, pornind cu adevărat de la nimic! Aurul său pare să se fi multiplicat în cantități inepuizabile! Vom reuși oare vreodată să dezlegăm misterul vieții sale?