In timpul practicile meditative avansate, pot aparea perceptii neobisnuite, inclusiv primirea de informatii de la persoane necunoscute care au decedat, scrie intr-un articol interesant site-ul de psihologie Frontiersin.org. Fraza de mai sus este cu atat mai surprinzatoare, cu cat la aceasta cercetare au participat oameni de stiinta seriosi: Arnauld Delorme, Leena Michel si Dean Radin (de la Institutul de Stiinte Noetice, Petaluma, California, SUA), Arnauld Delorme (de la Institutul de Informatica Neurala, San Diego, Universitatea California, SUA), Julie Beischel (de la institutul Winbridge, Tucson, Arizona, SUA) si Paul J.Mills (de la Departamentul de Psihiatrie, San Diego, Universitatea California, SUA).
Ca si in meditatie, aceasta stare mentala de comunicare cu cei decedati implica un dialog mental calm, precum si o receptivitate deseobita la sentimentele subtile si senzatii.
Datele psihometrice si cele de electrofiziologie ale creierului au fost colectate de la sase persoane care anterior au oferit informatii exacte cu privire la persoanele decedate despre care nu stiau nimic. Fiecare participant la experiment i s-au oferit doua sarcini. In prima sarcina, participantului i-a fost oferit doar prenumele unei persoane decedate si i s-a dat un set de 25 de intrebari. La fiecare intrebare, participantul trebuia sa perceapa in tacere informatii relevante pentru intrebare, timp de 20 de secunde, si apoi sa raspunda verbal. Raspunsurile erau apoi transcrise si evaluate pentru corectitudinea lor de catre persoanele care cunosteau persoanele decedate. Din cei 4 mediumi, ale caror exactitate putea fi evaluata, raspunsurile a 3 mediumi erau prea corecte pentru a fi vorba doar de o coincidenta (p < 0,03). Corelatia dintre precizie si activitatea creierului in timpul celor 20 de secunde de comunicare tacuta a fost semnificativa in starea teta a creierului in cazul unui participant (p < 0.01).
In a doua sarcina, participantii au fost rugati de a experimenta cele patru stari mentale timp de 1 minut pentru fiecare: (1) se gandesc la o persoana cunoscuta aflata in viata, (2) ascult o biografie, (3) se gandesc la o persoana imaginara si (4) interactioneaza mental cu o persoana decedata cunoscuta. Fiecare stare mentala a fost repetata de trei ori. Au fost obtinute diferente semnificative din punct de vedere statistic, in toate cele patru stari mentale, pentru toti cei sase participanti. Aceste diferente sugereaza faptul ca a comunica cu mortii poate fi o stare mentala distincta de gandirea obisnuita sau de imaginatie.