Imagine: pixabay.com (Commons Creative – free)
Un studiu științific din 2017 ne prezenta pericolul: se constata scăderi „dramatice” și „alarmante” ale populațiilor de insecte din zonele din Germania, despre care cercetătorii spun că ar putea avea consecințe de amploare asupra producției de plante din lume și a ecosistemelor naturale. Studiul, publicat în jurnalul PLOS One, descoperea că, în rezervațiile naturale germane, populațiile de insecte zburătoare au scăzut cu peste 75% pe durata studiului de 27 de ani.
Când eram la grădiniță, lunile aprilie, mai şi septembrie constituiau o perioadă magică. În timp ce educatorii ne lăsau să ieșim din clasă pentru recreere, mergeam spre locul de joacă, sărind în aer, ţopăind, ținându-ne mâinile împreună şi încercând să prindem perechile de insecte negre și roșii care erau din abundenţă în jurul nostru. Toţi însă am observat: în ultimii ani, parcă sunt din ce în ce mai puţine insecte. De parcă ar fi dispărut, treptat, într-o gaură neagră. Pe tot globul, populațiile de insecte au scăzut brusc, provocând consecințe majore pentru ecosistemele globale și rețelele alimentare.
Se pare că insectele dispar de 8 ori mai repede decât mamiferele, păsările sau reptilele. Dave Goulson, profesor de biologie la Universitatea Sussex, este o autoritate mondială de top în domeniul declinului insectelor. Cartea sa „Silent Earth: Averting the Insect Apocalypse”, descrie pericolele pierderii populației de insecte și evaluează situația actuală: „Rata declinului variază geografic și depinde de grupul de insecte la care te uiți. Unele dintre cele mai dramatice rate de declin par cu adevărat alarmante”. Este dificil de estimat cât de repede mor insectele în diferite habitate, dar oamenii de știință acceptă în general că insectele scad la nivel global cu aproximativ 1-2% pe an.
Ecologiștii nu sunt singurii cărora le este frică de o lume fără insecte. Declinul insectelor va avea cu siguranță consecințe dezastruoase, deoarece speciile expuse riscului sunt esențiale pentru sistemele agricole și ecologice globale. Ele sunt polenizatorii care ne îngrijesc culturile și prădătorii care ne consumă dăunătorii. Potrivit lui Goulson, dacă insectele continuă să dispară în ritmul actual, oamenii vor simți în curând un impact devastator. Predicția lui Goulson este susținută de o serie de dovezi care demonstrează că insectele sunt esențiale pentru sistemele alimentare globale. 35% din culturile alimentare ale lumii depind de polenizatori, iar culturile alimentare depind în mare măsură de insecte ca prădători care elimină dăunătorii. Aceste specii – nu numai albinele, ci și gândacii, muștele, gărgărițele și nenumărate altele – sunt fundamentale pentru producția de alimente. Dacă declinul insectelor continuă, oamenii de știință sunt de acord că va fi aproape imposibil să se producă suficiente recolte pentru a hrăni populația lumii.
Lanțurile de producție agricolă resimt deja efectele pierderii insectelor. Peste tot în lume, fermierii caută soluții pentru scăderea randamentelor culturilor cauzate de lipsa polenizării. Într-un caz, declinul albinelor i-a forțat pe fermierii din provincia Sichuan din China să-și polenizeze livezile de meri în mod manual, folosind pene de păsări, pentru a răspândi polenul de la un copac la altul. Polenizarea manuală este mult mai costisitoare, dar devine din ce în ce mai necesară pentru fermierii din întreaga lume.
Pierderea insectelor nu va afecta numai dieta oamenilor. Insectele sunt pietrele de temelie ale nenumăratelor rețele trofice, fiind prada principală a multor reptile, păsări și amfibieni. Interacțiunile dintre insecte și prădătorii lor sunt atât de complexe încât oamenii de știință nu le pot identifica cu precizie. Asta înseamnă că odată ce vor dispărea suficiente specii esențiale, vom simți consecințele.
Importanța insectelor în lanțurile de producție mondiale înseamnă că pierderea lor va avea probabil efecte complexe în aval. Declinul insectelor ar putea transforma radical peisajul geopolitic. În locurile în care nu există insecte, va fi mai puțină hrană. Când oamenii nu mai au ce mânca, vor migra. Și atunci când migrează, oamenii din alte țări vor simți efectele.
Pierderea insectelor va avea multe consecințe dezastruoase, dar nu va elimina și țânțarii, căpușele și alte insecte care sunt iritante sau periculoase pentru oameni. În mod ironic, insectele care ne devastează recoltele sunt pregătite pentru succes în lumea umană. Insectele foarte mobile, cu reproducere rapidă, cu un timp de generație scurt și cu capacitatea de a-și crește populația foarte rapid, s-au dovedit a fi destul de rezistente. Aşadar, o lume a populațiilor de insecte în scădere, nu este o lume fără țânțari sau lăcuste. Va fi o lume fără păianjeni, albine, fluturi sau gărgărițe, creaturi care ne ajută în mod covârșitor şi nu ne rănesc.
De ani de zile, oamenii de știință au căutat un răspuns precis la misterul declinului insectelor. Sunt insectele distruse de pierderea habitatului sau de schimbările climatice? Poluare sau pesticide? În cele din urmă, oamenii de știință au ajuns la o concluzie nefericită: toți acești factori determină declinul insectelor.
Surse:1) studiul ştiinţific „More than 75 percent decline over 27 years in total flying insect biomass in protected areas” / journals.plos.org2) cartea „Silent Earth: Averting the Insect Apocalypse” de Dave Goulson / amazon.com