Imagine: generata de AI (Microsoft Designer)
Sub o biserică veche de secole au fost găsite tuneluri despre care civilizația antică zapoteca le credea a fi „intrarea în lumea subterană”. Mitla, adică locul morților, era un oraș din sudul Mexicului cunoscut pentru asocierea sa cu Pitao Bezelao, zeul zapotec al morții. Dar spaniolii au sosit în secolul al XVI-lea și au distrus orașul, construind o biserică pe ruinele celui mai important templu al său.
Un preot din secolul al XVII-lea a scris că „ușa din spate a iadului” se afla sub oraș – caverne uriașe despre care se credea că ar fi intrarea în lumea subterană zapoteca. Dar el a mai spus că aceste deschizături au fost zidite, însă săpăturile ulterioare nu au găsit nimic care să se potrivească descrierii sale – până acum. Astfel, folosind tehnici non-invazive, arheologii au dezvăluit recent o serie de încăperi și tuneluri sub oraș.
Marco Vigato, fondatorul proiectului ARX, cel care conduce aceste căutări arheologice, a spus: „Unele dintre tuneluri și camere se extind la o adâncime considerabilă, peste 15 metri. În cazul grupului de sud, acestea au până la 30 de metri adâncime – limita la care pot pătrunde instrumentele. O cameră de sub Biserica Sf. Apostol Pavel măsoară aproximativ 15 metri lungime pe 10 metri lățime. Este posibil ca tunelurile, în special cele de sub biserică, să se extindă mai spre nord, est și sud”.

Dacă acestea sunt tunelurile legendare, atunci s-ar putea ca regii zapoteci să se afle înmormântaţi înăuntrul lor. Francisco de Burgoa, preotul menționat mai sus, descrie o imagine a camerei funerare regale în textul său din 1674, „Geografica Descripción”. El spune că regii sunt înmormântați fiind îmbrăcați în cele mai bune ținute ale lor, cu pene, bijuterii, coliere de aur și pietre prețioase. Alte două caverne pe care le descrie conțin o capelă și, respectiv, o cameră de înmormântare pentru marii preoți zapoteci. Camera finală – spunea el – este una „întunecată și înfiorătoare”, unde „au fost aruncate trupurile victimelor marilor lorzi și căpetenii căzuți în luptă”.
Marco Vigato a spus că Mitla a fost centrul cultului lui Pitao Bezelao, zeul zapotec al morții și al lumii subterane, și a fost timp de secole cimitirul regilor și marilor preoți zapoteci. Biserica a fost construită în mod deliberat deasupra celui mai important templu zapotec de la Mitla; a fost o modalitate de a converti un sit religios preexistent și de a simboliza triumful noii credințe.

Tunelurile subterane au fost descoperite folosindu-se o combinație de radar de penetrare a solului, tomografie cu rezistivitate electrică și tomografie cu zgomot seismic. Prima metodă utilizează unde radar, în timp ce a doua detectează structuri îngropate prin măsurarea fluxului de electricitate prin pământ. În loc de electricitate, ultima metodă măsoară viteza cu care undele seismice se deplasează prin pământ.

Cât de vechi sunt tunelurile nu a fost încă stabilit. Domnul Vigato a spus: „Peșterile naturale din zona Mitla au fost ocupate și parțial modificate de oameni de mii de ani. Cele mai vechi dovezi ale prezenţei umane în zona Mitla datează de aproape 10.000 de ani. Nu există nicio indicație în acest moment cu privire la posibila vechime a tunelurilor de sub biserică sau din alte structuri de la Mitla”.
Sursa: arxproject.org