Nunta la budisti
Inainte ca o nunta budista sa se desfasoare, un calugar de aceasta confesiune trebuie sa verifice horoscopul viitorilor miri, pentru a se asigura ca ei sunt compatibili. Daca stelele releva ca cei doi vor fi reciproc capabili sa se acomodeze de-a lungul vietii petrecute impreuna cu personalitatea partenerului, calugarul va hotari mai apoi ziua potrivita pentru nunta.
Ceremoniile nuptiale budiste nu se desfasoara in temple sau lacasuri religioase, ci in hoteluri sau sali publice si sunt considerate ceremonii civile. Mirii sunt invesmantati in pelerine lungi si stau alaturi, pe perne cu fete de matase, alaturi de un alt cuplu budist, care ii va sprijini financiar la debutul vietii conjugale. Calugarul care oficiaza ceremonia leaga o panglica de matase in jurul incheieturilor de la mainile mirelui si ale miresei, iar cei doi mananca orez dintr-un bol, gestul simbolizand promisiunea de a imparti totul intre ei. Mirii jura sa se respecte si sa se iubeasca unul pe altul, sa fie chibzuiti cu veniturile si sa-si intampine cu bucurie familia si prietenii in casa lor. Poate avea loc desfasura si o scurta lectura din scripturile budiste si o sedinta de meditatie, urmata de cateva cuvinte rostite de calugarul care oficiaza ceremonia. Apoi, majoritatea cuplurilor budiste viziteaza cea mai apropiata manastire, spre a fi binecuvantate de calugari si a se inchina lui Buddha.
Nunta la hindusi
Hindusii traditionalisti continua stravechea practica a casatoriilor aranjate si a logodnei intre copii. Prima grija a parintilor hindusi este ca odraslele lor sa se casatoreasca in cadrul castei sau a structurii sociale careia ii apartin. Chiar si la hindusii mai putin traditionalisti, este descurajat genul de practici de petit si intalnire intre viitorii soti, existente la occidentali. Dupa ce familiile s-au pus de acord asupra casatoriei copiilor lor, urmeaza o lunga logodna, in6 cursul careia sunt schimbate daruri de catre tineri, care se intalnesc doar insotiti de parinti. Data nuntii este stabilita de un preot, dupa examinarea atenta a horoscopului cuplului, pentru aflarea zilei celei mai potrivite.
Inainte de ceremonie, mireasa face o baie rituala, iar prietenele ei ii deseneaza pe maini si picioare, cu vopsea henna, tatuaje specifice. De indata ce se incheie realizarea acestor modele decorative, mireasa este invesmantata intr-un sari rosu, tesut cu fir de aur, simbol al norocului. Adesea, mireasa poarta si bratari de aur, la maini si la glezne. Inaintea inceperii ceremoniei propriu-zise, reprezentantii familiei mirelui se apropie de mireasa si ii deseneaza acesteia, in mijlocul fruntii, un cerc cu vopsea rosie. Cand mirele si mireasa sosesc la templu, hotelul sau resedinta privata unde, asa cum s-a stabilit prin acordul reciproc al ambelor familii, va avea loc ceremonia, mirii au chipurile acoperite cu valuri.
Ceremonia incepe cu rugaciuni catre Ganesha, zeul cu cap de elefant, despre care crede ca ar binecuvanta cuplurile tinere, aducandu-le succes in tot ceea ce-si propun. Familia miresei isi ofera oficial fata mirelu: iar preotii ii prezinta oaspetilor prezenti pe cei doi miri ca sot si sotie. Cuplul sta apoi inaintea unui foc sacru, sub un baldachin unul in fata celuilalt. O funie le este petrecuta mai apoi peste umeri, semnificand unirea lor vesnica.
In acest moment al ceremoniei, mirii se ridica, isi strang mainile si dau de sapte ori ocol focului sacru, promitand sa se respecte unul pe celalalt si sa se inchine zeilor. Preoti: intoneaza rugaciuni pentru fericire si noroc, iar rudele si oaspetii adunati li se alatura mirilor, intr-un ospat nuptial oferit de familia miresei.