Aztecii foloseau doua calendare interdependente: un calendar solar de 365 de zile, numit Xiuhpohualli, si un calendar ritual de 260 de zile, numit Tonalpohualli. Calendarul solar avea 18 luni de 20 de zile, plus cinci zile „moarte” la sfarsitul anului. Anii erau marcati de ultima zi a lunii a 18-a din calendarul ritual. Cele cinci zile in plus de la sfarsitul calendarului erau considerate primejdioase, nenorocoase.
Spre deosebire de calendarul solar, cel ritual avea 20 de cicluri de 13 zile. Fiecare perioada de 13 zile, numita trecena, era guvernata de un zeu. Fiecare ciclu de trecena determina data sarbatorilor si a ritualurilor. Calendarul solar si cel ritual nu se intalneau in ultima zi a anului de 365 de zile decat o data la 52 de ani. O mare sarbatoare a Focului Nou se tinea cand cele doua calendare se intalneau din nou.
Cele 20 de zile ale calendarului
Aztecii le dadeau nume zilelor din calendar, combinand un numar de la 1 la 13 – reprezentand ziua din trecena – cu un simbol din lista celor 20 de „semne ale zilelor”. Zilele puteau fi numite 11 Iepure, 3 Soparla sau 9 Jaguar si se repetau abia dupa 260 de zile de combinatie a celor 20 de semne. Anii erau numiti dupa ultima zi a celei de-a 18-a luni. Si calendarul solar avea nume pentru fiecare luna de 20 de zile, de exemplu Izcalli (prima luna), Ochpaniztli (a 12-a luna) sau Tititl (a 18-a luna).