Parapsihologul şi scriitorul român Ion Ţugui ne vorbea undeva prin anii ’90 despre „saharieni” şi o „civilizaţie sahariană”, provenită din galaxia noastră. El ne spune că odată demult tare, pe când oamenii nici nu existau pe Terra, undeva pe nişte planete îndepărtate trăia civilizația sahariană, care exista în armonie, prin 7 legi ale Universului, cu celelalte civilizații extraterestră. Se pare că saharienii trăiau într-o zonă a galaxiei mai puțin densă, dar avea reprezentanți în aşa-zisa „Confederație Galactică”. Saharienii erau o civilizație liberă și independentă; ei nu trăiau doar pe o singură planetă.
Însă, ne spune regretatul Ion Ţugui, în urmă cu mai bine de 60 milioane de ani în urmă, rasa sahariană a suferit o mutație fundamentală, o mare transformare. Aceasta din cauză că, având tehnologii foarte avansate, saharienii au vrut să urmărească de-aproape explozia unei supernove, fără să ia în calcul nivelul energetic din momentul exploziei. Scutul de protecție al navelor lor a fost aproape dizolvat de șocul supernovei și membrii echipajelor au suferit mutații genetice imprevizibile.
Revenind pe planetele unde locuiau, ei au transmis urmașilor acele modificări genetice esențiale. Totul se petrecea în timpul când civilizația respectivă se află în plină expansiune cosmică. O mare parte a rasei sahariene, printre care se găseau mulți dintre cei afectați, au colonizat câteva constelații vecine. Mutația genetică se pare că a acționat lent, astfel că acești saharieni afectați nu mai semănau cu cei din care se trăgeau de fapt; deveniseră o specie derivată, care s-a întors împotriva speciei de origine.
În fața tendințelor războinice de cucerire ale saharienilor afectaţi genetic, pacifismul saharian originar a dispărut. Aşadar, au supravieţuit doar cei din specia afectată de mutația genetică. Relația acestora cu Confederația Galactică s-a menținut până în momentul când saharienii războinici au emis pretențiile pe care le-au expus în mod belicos.
Se pare că o parte din aceşti saharieni au ajuns după milioane de ani și în sistemul nostru solar. În sistemul nostru solar, în urmă cu 15 milioane de ani, pe Pământ încă nu exista viață inteligentă, dar pe celelalte planete existau civilizații evoluate, care ţineau legătura în permanență cu Confederația Galactică.
Se ştie că cândva (chiar şi oamenii de ştiinţă confirmă), între Marte și Jupiter mai exista o planetă, pe care unii o denumesc Marduk sau „planeta albă”. La sosirea lor în sistemul solar, saharienii au fost întâmpinați cu mari rezerve, deoarece se cunoștea că provocaseră rebeliuni. Au fost simțiți că emanau vibrații negative, și că constituiau un fel de „cancer spațial” pentru alte civilizații din sistemul solar. Astfel a început războiul spațial, sau „războiul stelelor”.
Planeta dintre Marte și Jupiter era la fel de frumoasă ca Pământul, iar civilizaţia de pe această planetă a decis să se împotrivească primii saharienilor malefici. În urma bătăliei, „planeta albă” a fost înfrântă, iar saharienii au triumfat. Această planetă a fost transformată în bucăți, iar o parte din materia ei s-a transformat în centura de asteroizi actuală, dintre Marte și Jupiter. Alte fragmente, prin atracția gravitațională, au ajuns lângă planeta Saturn și, cu timpul au format celebrele inele. O a treia parte din rămășițele planetei a căzut pe Jupiter, în zona așa numitei „pete roșii”.
Pașnicii locuitori ai planetei frumoase distruse au reuşit să se refugieze, cu lumea lor, pe planeta Marte, unde exista deja o civilizație, și unde trăiau ființe inteligente prietenoase. Dar saharienii au ajuns și pe Marte. Iar mai târziu, şi pe planeta Venus, în urma acestor bătălii saharienii triumfând.
Se pare că saharienii au ajuns şi pe Terra. Ion Ţugui ne spune şi cum se numea conducătorul saharienilor: Satana, care era foarte evoluat în sens negativ. După ce au văzut că nu se pot impune în cadrul Confederației Galactice, conducătorii saharieni, în frunte cu Satana, au decis să pornească războiul galactic…