Rig Veda, „Biblia indienilor”, contine un fragment foarte interesant despre momentul Creatiei acestei lumi:
1. Pe atunci, nu era nici nonexistenta, nici existenta, nu exista nici regatul spatiului, nici cerul care este mai departe. Ce anume s-a pus in miscare? Unde? Sub protectia cui? Exista oare apa, infinit de adanca?2. Pe atunci, nu exista nici moarte, nici nemurire. Niciun semn nu deosebea noaptea, nici ziua. Acela a respirat fara suflu, din propria sa initiativa. Insa altfel, nimic nu exista dincolo.3. La inceput, intunericul era ascuns de catre intuneric, totul nu era decat apa, fara niciun semn care sa le deosebeasca. Forta vietii acoperita de vid, aceasta forta s-a ridicat datorita puterii caldurii.4. Dorinta i s-a produs aceluia la inceput, a fost prima samanta a Spiritului. Poetii cercetandu-si inimile cu intelepciune au gasit legatura dintre existenta si non-existenta.5. Rima lor s-a intins mai departe. Exista ceva deasupra? Exista ceva dedesubt? Ei au fost cei care au depus samanta; existau puterile. Existau dedesubt influxuri, existau deasupra impulsuri.6. Cine stie cu adevarat? Cine o va proclama aici? De unde provine aceea? De unde provine aceasta creatie? Zeii au venit mai tarziu, dupa crearea acestui univers. Cine stie, asadar, de unde a iesit acesta?7. Cand aceasta creatie s-a facut – poate din ea insasi, poate nu -, cel care o contempla din inaltul cerurilor, numai el o stie, sau poate nu o stie.