Imagine: NASA/JPL-Caltech
Cercetătorii au descoperit o sursă ultraluminoasă de raze X (ULX) care emană de aproximativ 10 milioane de ori mai multă energie decât Soarele nostru. Această cantitate de energie încalcă o lege fizică cunoscută sub numele de limita Eddington, care determină cât de strălucitor poate fi un obiect ceresc în funcţie de dimensiunea sa. Dacă se depășește limita Eddington, oamenii de știință se așteaptă ca acel obiect să explodeze în bucăți. Cu toate acestea, ULX-urile depășesc în mod regulat această limită – de la 100 până la 500 de ori, lăsând nedumeriți cercetătorii.
Noile observații, publicate în revista „The Astrophysical Journal”, au fost făcute folosindu-se telescopul NASA „Nuclear Spectroscopic Telescope Array „(NuSTAR), care vede Universul în raze X de înaltă energie. Astfel, s-a descoperit un anumit ULX, numit M82 X-2, care este cu siguranță prea luminos pentru dimensiunea sa. Teoriile anterioare sugerau că luminozitatea extremă ar putea fi un fel de iluzie optică, dar noul studiu arată că nu este cazul; acest ULX sfidează cumva limita Eddington.
Astronomii obișnuiau să creadă că ULX-urile ar putea fi găuri negre, dar M82 X-2 este un obiect cunoscut sub numele de stea neutronică. Stelele neutronice sunt nucleele rămase, moarte, ale stelelor precum Soarele. O stea neutronică este atât de densă încât gravitația de pe suprafața sa este de aproximativ 100 de trilioane de ori mai puternică decât cea a Pământului. Această gravitate intensă înseamnă că orice material tras pe suprafața stelei moarte va avea un efect exploziv. Dacă am arunca o simplă bezea pe suprafața unei stele neutronice, aceasta ar lovi-o cu energia a o mie de bombe cu hidrogen.
Noul studiu a constatat că M82 X-2 consumă în fiecare an o materie echivalentă cu o masă de 1,5 ori faţă de cea a Pământului nostru, această materie fiind luată de la o stea vecină. Când această cantitate de materie lovește suprafața stelei neutronice, acest lucru ar fi suficient pentru a produce luminozitatea necunoscută observată de astronomi.
Echipa de cercetare crede că aceasta este o dovadă că trebuie să se întâmple ceva cu M82 X-2 care îi permite să încalce limita Eddington. Teoria actuală ar fi aceea că tot câmpul magnetic al stelei neutronice schimbă forma atomilor ei, permițând stelei să se lipească de materie, devenind astfel din ce în ce mai strălucitoare.
Sursa (traducerea şi adaptarea proprie): msn.com