În timp ce cei mai mulți dintre noi asociază erupția Muntelui Vezuviu din anul 79 d.Hr. cu Pompeii, un nou studiu a dezvăluit impactul devastator pe care evenimentul l-a avut asupra locuitorilor unei alte așezări din apropiere, numită Herculaneum. Cercetătorii au găsit dovezi că fluxuri fierbinți și rapide de gaz și particule vulcanice au lovit micul oraș roman acum aproape 2.000 de ani.
Primul flux care a lovit, estimat la temperatura de 550°C, a vaporizat locuitorii în câteva minute, în timp ce o succesiune de curenți mai mici la temperaturi mai scăzute (până la 465°C) au îngropat efectiv orașul. În timp ce majoritatea cadavrelor din Herculaneum au fost reduse rapid în grămezi de cenușă, oamenii de știință au descoperit țesut uman care a fost transformat în sticlă în urma evenimentului. De exemplu, creierul unui bărbat a fost ars la o temperatură foarte ridicată, înainte de a se răci rapid, transformându-l într-o formă de sticlă – un proces cunoscut sub numele de vitrificare.
Noul studiu a fost condus de o echipă de geologi de la Universitatea din Roma și publicat în revista „Scientific Reports”. În lucrare s-a spus că „primul flux care a intrat în oraș a fost un nor de cenuşă de scurtă durată, cu temperaturi de 495-550°C, capabil să provoace moartea instantanee a oamenilor”.
Erupția Muntelui Vezuviu din anul 79 d.Hr. a distrus așezările Pompeii, Herculaneum, Torre Annunziata și Stabiae, ucigând până la 16.000 de oameni. După erupție, trupurile victimelor de la Pompei au fost păstrate într-o înveliș protector de cenușă înainte ca acestea să se degradeze în cele din urmă.
Sursa (traducerea şi adaptarea proprie): studiul ştiinţific „A new hazard scenario at Vesuvius: deadly thermal impact of detached ash cloud surges in 79CE at Herculaneum” / nature.com