Imagine: pixabay.com (Commons Creative – free)
În mai 2023, sediul Sotheby’s din New York găzduieşte licitația pentru cea mai scumpă carte din toate timpurile: o Biblie estimată la 50 de milioane de dolari. Se spune că este una dintre cele mai vechi din lume, un exemplu de carte diferit de oricare alta. Ce este de fapt?
Biblia este cea mai bine vândută carte din lume. În secolul al XV-lea, Gutenberg a tipărit o versiune latină a Bibliei, cunoscută sub numele de „Vulgata”, tradusă din ebraică, aramaică și greacă de Sfântul Ieronim la începutul secolului al V-lea d.Hr. O asemenea diversitate lingvistică datorăm faptului că Biblia nu este o carte, ci o colecție de cărți scrise în momente diferite de autori care nu vorbeau toți aceeași limbă. Cuvântul „biblie” în sine înseamnă „cărți” la plural.
Biblia scoasă la licitație pe 16 mai 2023 este în limba ebraică și datează din jurul secolului al X-lea d.Hr. Aceasta este o vârstă respectabilă, dar există manuscrise mult mai vechi. Cu o mie de ani mai devreme, cărturarii copiau aceleași cărți pe suluri de pergament (sau, mai rar, pe papirus).
La mijlocul secolului al XX-lea, beduinii ai descoperit aşa-numitele „Manuscrise de la Marea Moartă”, care sunt cele mai vechi manuscrise ale Bibliei de până acum. Din păcate, ele sunt dislocate și fragmentate: există peste 30.000 de fragmente, care trebuie să fi corespuns la aproximativ o mie de suluri. Cele mai vechi sunt datate în secolul al III-lea î.Hr., poate chiar în secolul al IV-lea sau al V-lea î.Hr.. Cele de mai noi sunt datate în secolul al II-lea d.Hr.
În majoritatea cazurilor, metoda de datare se bazează pe „paleografie” – felul în care sunt desenate literele, existând presupunerea că oamenii nu scriau la fel în secolul al III-lea î.Hr. ca în secolul al II-lea d.Hr. Datarea cu carbon 14 este, teoretic, utilă, dar se confruntă cu mai multe dificultăți: este o metodă distructivă, deoarece probele trebuie prelevate și zdrobite. Aceste mostre sunt adesea contaminate și dau rezultate aberante. Și chiar și atunci când sunt corecte, rezultatele trebuie calibrate și uneori se ajunge la câteva date posibile și destul de imprecise. În cele din urmă, chiar și atunci când data este plauzibilă, este datat doar pergamentul sau papirusul, nu și scrisul. Textul în sine ar fi fost scris cu cerneală mult mai târziu – mai ales dacă pergamentul a fost spălat și refolosit, așa cum se făcea adesea în acele vremuri, când reciclarea era regula.
În Evul Mediu timpuriu, savanții evrei au dezvoltat sisteme de punctare a textului biblic. Trebuie spus faptul că alfabetul ebraic nu marchează vocalele într-o manieră sistematică și precisă. De fapt, același text poate fi citit adesea în moduri diferite. Pentru a elimina orice ambiguitate, au fost adăugate ici și colo puncte mici și linii pentru a specifica pronunția exactă a vocalelor, accentul şi punctuația. Abia în secolul al X-lea d.Hr. a fost produsă prima biblie ebraică cu pronunția încă folosită astăzi. Biblia respectivă este Codexul de la Alep, datat în jurul anului 930 d.Hr.. Este expusă la Muzeul din Ierusalim. Mai multe pagini lipsesc, dar moștenitorul său, Codexul Sankt Petersburg (sau Codexul Leningrad), copiat în 1009 d.Hr., este complet. Acest manuscris servește drept referință pentru studiul Bibliei ebraice.
Însă, Biblia scoasă la vânzare nu este nici Codexul de la Alep, nici Codexul Sankt Petersburg, ci Codexul Sassoon din 1053. Spre deosebire de Codexul din Sankt Petersburg, lipsesc pagini, așa că nu se poate pretinde că este cea mai veche biblie ebraică completă cunoscută. Punctuația sa este, de asemenea, ușor diferită de cea a Codexului de la Alep. Ceea ce poate fi privit fie ca un defect, fie ca o calitate: credincioșii care doresc să citească Biblia ebraică conform pronunției oficiale nu vor lua în considerare acest codex, în timp ce alți savanți notează valoarea acestui manuscris pentru un studiu comparativ al punctuației ebraice.
Codex Sassoon 1053 are anumite particularităţi; de exemplu, aranjează cărțile Bibliei ebraice într-o ordine puțin diferită de cea pe care le cunoaștem noi. Cartea profetului Isaia a fost plasată după Ezechiel, nu înaintea lui Ieremia. Imaginați-vă că vizionați filmele „Star Wars” într-o altă ordine decât cea în care au fost lansate în cinematografe; efectul nu ar fi acelasi!