Imagine: pixabay.com (Commons Creative – free)
Dr. Rick Strassman este medic specialist în psihiatrie, cu o bursă de cercetare în psihofarmacologie clinică. Strassman s-a angajat în cercetarea umană cu substanțe psihedelice și halucinogene. Timp de 20 de ani înainte de aceasta, cercetarea a fost limitată prin lege doar la studiile pe animale. Cercetările doctorului Strassman au fost efectuate la Școala de Medicină a Universității din New Mexico (SUA), unde a fost profesor asociat de psihiatrie.
DMT, un compus psihedelic din familia triptaminei, se găsește în plante, iar acestea sunt utilizate în mod obișnuit în practicile șamanice din America de Sud, cum ar fi în prepararea ayahuasca. DMT poate produce experiențe psihedelice puternice. Dr. Strassman a emis ipoteza că DMT este produsă de creierul uman în glanda pineală. DMT este legat de neurotransmițători umani, cum ar fi serotonina și melatonina. S-a spus că, la intrarea în stadiul REM al somnului, este posibil să fie eliberate în sânge doze mici de DMT. Somnul REM (Rapid Eye Movement) este o etapă normală a somnului, în timpul căreia au loc mișcări ale ochilor rapide și aleatorii. Somnul REM la adulți ocupă 20-25% din somnul complet – aproximativ 90-120 de minute în total pe noapte – de obicei împărțit în patru sau cinci perioade de somn REM.
Dr. Strassman s-a referit la DMT ca fiind „molecula lui Dumnezeu” sau „molecula spiritului”, deoarece mulți utilizatori au susținut că au contactat ființe non-umane sau asemănătoare lui Dumnezeu. În timpul cercetării lui Strassman, care a durat 5 ani, el a administrat 400 de doze de DMT la 60 de voluntari umani. Peste jumătate dintre voluntari au raportat experiențe similare, de la observarea unor modele geometrice foarte detaliate, până la interacțiunea cu ființe non-umane. Dr. Strassman crede ca atunci când cineva este aproape de moarte, glanda pineală eliberează o cantitate mare de DMT. Aceasta explică imaginile raportate de supraviețuitorii experiențelor în apropierea morții. El a observat, de asemenea, că glanda pineală devine mai întâi vizibilă în a 49-a zi de dezvoltare fetală. Acesta este aproximativ în același timp în care poate fi determinat sexul fătului. Aceasta este, de asemenea, aceeași perioadă de timp în care „Cartea tibetană a morților” este nevoie de un suflet al unei persoane recent decedate pentru a se reîncarna.