Dr. C. Sichelschmidt Waerland, in cartea Viata simpla, enumera o serie de intelepti greci antici care aveau deprinderi naturiste.
Hesiod blestema fapta lui Prometeu, care a omorat o vita si a adus focul; Pitagora recomanda alimente netrecute prin foc, pentru ascutirea mintii; Socrate spunea urmatorul dicton: “Mananca numai ca sa traiesti si nu trai ca sa mananci” sau “Noi suntem calatori pe pamant si nu trebuie sa suportam prea mult bagaj, pentru ca ne stanjeneste”; Platon consuma o singura masa pe zi, de preferinta fructe – tinea posturile; Xenocrate era vegetarian; Diemone spunea: “Carnea si vinul abrutizeaza pe batrani si moleseste pe tineri” – se hranea cu ierburi, smochine, masline si legume crude; Plutarh, un aparator al animalelor, era vegetarian; Teofrast, mare naturalist, spunea: “Imbuibandu-se, oamenii au cazut tot mai adanc in excese si la sfarsit nu au mai lasat nimic negustat si menancat”; Seneca spunea: “Hrana devine din ce in ce un excitant al foamei”. Medicul antic grec Hippocrate afirma: “Alimentele voastre sa fie leacuri, iar leacurile voastre alimente”.
Cu o jumatate de mileniu inaintea nasterii lui Iisus Hristos, in China, Lao Tze a scris cartea Tao te King – Cartea cu peste 5000 de semne, in care apar principii de tehnica nemuririi, in care se contopesc yang si yin (materie si spirit, viata si moarte). Taoismul spune ca pentru a a scapa de fortele malefice trebuie sa se renunte la unele mancaruri precum carnea si vinul si sa se asigure hrana prin plante medicinale si substante minerale care nu mai dau energie demonilor. Astfel, fara aceste forte distructive, adeptul se poate hrani cu energia cosmica (prana). De aici, probabil si forta psihica, buna dispozitie pe care o capata naturistii. Deci iata ca aceste principii elaborate de filozofii antici raman valabile si astazi, fiind verificate in timp, si iau amploare din ce in ce mai mare.