Este posibil ca in cursul evolutiei omul sa fi trecut prin vieti ale regnului animal. Insa in procesul evolutiv nimeni nu mai poate regresa – asa ceva este imposibil. Exista doar doua posibilitati: ori mergem inainte, ori ramanem asa cum suntem. Este la fel ca atunci cand un elev trece din clasa a intaia intr-a doua. Insa daca se intampla ca elevul sa nu absolve, atunci el va ramane in clasa intai – in niciun caz nu se poate sa ajunga la gradinita. Nimeni nu poate regresa – ori ramane la nivelul la care se afla, ori evolueaza.
Da, este posibil ca unii oameni din prezent sa fi fost incarnati in animale in vietile trecute. Dar cat de mult au ramas la acel nivel este o alta problema. Cand vom reusi sa patrundem in amintirile vietilor anterioare putem sa ne reamintim de speciile in care am trait… Si putem ajunge intr-un punct in care ne va fi foarte dificil sa localizam o urma cat de mica a constiintei.
Muntii sunt si ei la fel de vii ca si noi, dar in ei constiinta aproape ca nu exista – inconstienta persista 99 %, iar constiinta 1 %. Pe masura ce viata evolueaza, constiinta se dezvolta si ea. Dumnezeu este suta la suta constiinta. Diferenta dintre Dumnezeu si materie este cantitativa, nu calitativa: iar in final, materia devine Dumnezeu.
Nu este nici dificil si nici straniu sa acceptam faptul ca un om poate sa fi fost un animal in viata anterioara. Ceea ce este cu adevarat uimitor este faptul ca in ciuda faptului ca suntem oameni, totusi ne purtam ca niste animale! Nu este deloc surprinzator faptul ca intr-o viata anterioara am fost animale, insa in prezent nivelul de constientizare al majoritatii oamenilor este atat de scazut, incat parem a fi umani doar la nivel fizic. Daca privim in tendintele pe care le avem, se pare ca suntem undeva prinsi la mijloc – nu suntem nici animale, dar nici oameni. Imediat ce ni se ofera ocazia, nu pierdem prea mult timp pentru a cobori la nivelul animalic.
De exemplu, te plimbi linistit pe strada si, deodata, cineva te imbranceste sau te injura. Instantaneu, gentilomul din tine dispare si incepi sa te exprimi ca un animal – exact ca animalul in care ai fost incarnat in viata trecuta. Este indeajuns sa te zgarie cineva la suprafata, ca imediat bestia din interior isi face aparitia – iar aceasta apare atat de violent incat ajungi sa te intrebi daca acea persoana a fost sau nu cu adevarat umana.
Starea fiintei noastre actuale contine tot ce am fost in vietile anterioare: animale, plante, roci. Tocmai de aceea, cand cineva ne impinge spre acele straturi incepem sa ne comportam ca niste animale. Ceea ce se afla in fata noastra sunt doar niste potentialitati. Uneori facem un salt in acele potentialitati, dar nu ramanem in ele prea mult timp.Cand vom penetra in interior vom intalni starile diferite in care am existat.

In prezent, foarte putini oameni sunt cu adevarat umani – in general, toti se afla intr-o stare animalica si, din cand in cand, fac un salt in umanitate. Este la fel ca atunci cand sari din picioare – pentru o clipa te afli in aer, dar imediat revii cu picioarele pe pamant. Daca ne observam atent, vom descoperi ca pe parcursul a 24 de ore doar in cateva momente suntem cu adevarat fiinte umane.
Urmareste-i pe cersetori si vei fi uimit sa vezi ca ei cersesc intotdeauna doar dimineata. Ei nu incearca niciodata sa cerseasca dupa-amiaza sau seara, deoarece posibilitatea ca ceilalti sa ramana umani este practic inexistenta. Dimineata, dupa ce omul se trezeste – odihnit si reimprospatat dupa o noapte de somn – este mai uman decat seara. Un cersetor nu asteapta niciodata sa primeasca ceva seara, pentru ca stie ca oamenii trec pe parcursul zilei prin tot felul de tulburari si agitatii – la serviciu, in piata, scandalurile din ziare, minciunile politicienilor. Toate aceste lucruri le activeaza straturile animalice din interior. Pana seara, omul deja s-a transformat intr-o fiara. Acesta este si motivul pentru care omul. obosit sa se comporte uman intreaga zi, seara tanjeste dupa alcool, dans, striptease, jocuri de noroc si vrea sa fie printre alte fiare asemanatoare lui. Diminetile se deschid usile la biserici si temple, iar seara usile cazinourilor, barurilor si cluburilor de noapte.
Dupa o zi de munca, omul se transforma intr-un animal; de aceea, lumea de noapte este diferita de cea a zilei. In moschei, dimineata se da semnalul sonor pentru rugaciuni; in temple, clopotele incep sa rasune tot dimineata. In aceasta parte a zile exista speranta ca omul, reimprospatat si reinvigorat, sa se indrepte spre Dumnezeu.
Asadar, este posibil ca un om sa fi trait o viata anterioara incarnat in animal sau pasare. Dar ceea ce trebuie sa avem mereu in atentie este faptul de a nu continua sa fim animale in aceasta viata.
(Text de Osho)