Gandografia reprezinta, in termeni simpli, fotografia gandului uman. Primele fotografii cu continut integral din constiinta subiectului dateaza din anul 1897, cand maiorul francez Darget a obtinut pe o placa fotografica scotografii suficient de clare, infatisand o sticla de coniac (pe care o privise in prealabil o jumatate de ora), un vultur (prin apropierea placii de fruntea sotiei sale, care dormea si visa un vultur), un baston etc. Asa-numita „fotografie mentala” (photographie mentale) a fost continuata in jurul anului 1900 de compatriotul sau, Baraduc.
Istoria saraca in subiecti gandografi se muta apoi in Japonia, unde, in perioada anilor 1910—1913, Fukurai a obtinut rezultate spectaculoase, care l-au costat scaunul de la catedra de psihologie a Universitatii din Tokyo. Testand subiecti de sex feminin, care incercau sa afle prin clarviziune continutul unei placi impresionate, dar nedevelopate, Fukurai a constatat cu surprindere impresionarea unor placi neexpuse. In continuare, experientele s-au canalizat in aceasta directie, conducand la imagini exotice cu caracter caligrafic sau geometric. Cel mai bun subiect testat, Ikuro Nagao, a reusit sa produca scotografii cu mesaje scrise cu caractere japoneze, figuri geometrice si chiar imagini nebuloase de tip vedere, in acord cu tema propusa de experimentator sau asistenti. Publicand abia in anul 1931, in Anglia, rezultatele obtinute, Fukurai a introdus denumirea gandografie (thoughtography).
In Anglia, Carrington a obtinut in anii ’20 rezultate interesante cu subiectul Joseph Rusk, capabil sa isi imprime gandul pe o placa fotografica, tinuta la 30 cm de frunte. Gandografiile lui Rusk se reduc la simple imagini simbolice, formate din cercuri, puncte, linii; de exemplu, gandografia soarelui contine doar linii dispuse sub forma de raze.
Gandografia ar fi ramas poate un fenomen marginal, fara aparitia, in anul 1963, a unui subiect absolut exceptional, in persoana somerului alcoolic din Chicago, Ted Serios (n. 1929). Experientele cu Serios, conduse de Stevenson, Pratt si mai ales Eisenbud, au beneficiat si de progresele tehnicii fotografice. In sedinta standard, subiectul, care isi facea incalzirea cu bere si whisky, se concentra intens asupra obiectivului aparatului de fotografiat, aflat la circa 30-40 cm distanta, fixa el sau altcineva asa-numitul „gizmo” pe obiectiv, gemea si, la momentul considerat oportun, scotea un strigat puternic, facand semn pentru declansare. De obicei, s-a utilizat o camera Polaroid Land tip 95 sau 95 A, cu developare automata a benzii negative alb-negru de 3000 ASA (36 DIN), la numai 15 secunde de la impresionare si ejectare in mai putin de un minut a imaginii pozitive. S-a lucrat aproape invariabil cu diafragma 3, timp de expunere 1/30 s (corespunzatoare unei valori f 11) si distanta focala fixata la infinit.
Celebrul „gizmo”, o inventie a lui Serios, este doar un simplu carton subtire sau o hartie neagra rulata sub forma unui tub, cu diametrul de 3 cm si lungimea de 2,5 cm, care se aplica pe obiectiv exclusiv din considerente de ordin psihologic. Fotografiile obtinute in sedintele cu Serios sunt de patru tipuri:– normale (normals), care prezinta o imagine nefocalizata a subiectului si a unor elemente din incapere;– albe (whities), cu aspect de imagine puternic supraexpusa, chiar si in cazul in care se lucreaza in obscuritate;– negre (blackies), cu aspect de imagine neexpusa, chiar si atunci cand obiectivul este strabatut de o lumina intensa, asa cum indica senzorii fotosensibili plasati in interiorul camerei fotografice;– gandografii (thoughtographies), fara vreo legatura cu imaginea normala asteptata, care acopera intreg cadrul Polaroid de 7,3 x 9,5 cm.
Cele peste 400 gandografii, produse de Serios, în timpul experientelor din perioada anilor 1964-1967, cuprind circa 100 teme diferite. Majoritatea gandografiilor sunt de tip fotografic, infatisand constructii inalte, monumente de istorie si arhitectura din diferite tari, automobile, strazi, oameni, rachete cosmice etc, cunoscute de subiect direct sau doar din albume si ilustrate. Cateva gandografii au un caracter simbolic pronuntat, exceland simbolurile falice, ce tradeaza obsesii sexuale refulate. Experientele cu Serios s-au desfasurat fie fara tema definita, fie cu tema propusa de subiect sau, mai rar, de experimentator.

Rezultatele in reproducerea temei propuse sunt contradictorii, avand adesea doar unele caracteristici comune cu aceasta; de exemplu, imaginea unui fier de calcat a generat gandografia unui autoturism, oarecum apropiat ca linie aerodinamica. Majoritatea gandografiilor traduc in imagini informatie prelucrata, stocata si vehiculata la nivelul componentelor constiintei subiectului, cu accent pe cea provenita de la periferia constientului si din inconstientul personal sau colectiv.