Imagine: generata de Microsoft Designer
Alfabetul runic a fost inventat de episcopul goților numit Ulfila (Wulfila), cum povestesc istoricii bizantini Philostorgius, Sozomenis şi alţii. Ulfila a inventat alfabetul runic, probabil după anul 341 d.Hr., când a fost făcut episcop sau cu 5-10 ani mai înainte; el a murit la Constantinopol în anul 381 d.Hr. A tradus in limba goților Biblia, după textul rămas de la martirul Lucian (mort în 312 d.Hr.). Ulfila socotea că neamul goților e o nație prea războinică și avea nevoie să i se mai dea pilde de războaie, lupte și cruzimi, pentru înfrânare și îmblânzire de la vărsare de sânge. Din Biblia gotică n-au rămas decât vreo 150-180 file scrise cu un fel de vopsea argintie pe foi de pergament de culoare întunecată, pentru care i se zice „Codex Argenteus”, „Biblia gotică” sau „Biblia lui Wulfila”; ea se găsește în biblioteca universității suedeze Upsala.
Mai sunt rămășițe de documente gotice în Italia, la Wulfila. O inscripție în alfabetul gotic se află pe inelul din „Cloșca cu pui de aur” găsită la Pietroasa, judeţul Buzău.
Din comparația alfabetului gotic se vede că runele se aseamănau mult cu cele slavone de mai târziu; oare Wulfila nu le-o fi compus după un alfabet, necunoscut de noi, al tracilor și, deci, și al dacilor, geților și ilirilor? Şi asta pentru că există semne deosebite pentru grupul „Ce” și pentru „î”, care azi nu se găsesc în limba germană, dar sunt în limbile bulgară, sârbă şi română – popoarele de aceste limbi având în vine mult sânge traco-iliric. Se bănuie că tracii, deci și geto-dacii, au avut o cultură a lor și un alfabet mai mult sau mai puțin cunoscut de cărturarii lor; acel alfabet trebuie să fi fost dat poporului ori preoților chiar de către Zamolxe care a fost elev al filozofului grec Platon, deci cu 400 de ani înainte de Hristos.