Imagine: generata de Microsoft Designer
Un semnal radio care se repetă din spațiul cosmic îi nedumereşte pe oamenii de știință, deoarece ei nu pot explica pe deplin cine îl emite. Ipoteza lor de lucru, așa cum este detaliată într-un studiu publicat în revista „Nature Astronomy”, e aceea că sursa probabilă ar putea fi un fel de stea neutronică numită pulsar care declanșează semnale radio în timp ce se rotește în jurul axei sale.
Dar, dacă ar fi adevărată ipoteza, asta ar ridica şi mai multe întrebări. Cu un interval de 54 de minute, obiectul, numit ASKAP J1935+2148, ar fi cea mai lentă stea neutronică întâlnită până acum. Este atât de lentă, de fapt, încât ar trebui să fie imposibilă. „Este extrem de neobișnuit să descoperim o stea neutronică care emite pulsații radio în acest fel”, a declarat autorul principal al studiului, Manisha Caleb, de la Institutul de Astronomie al Universității din Sydney. „Faptul că semnalul se repetă într-un ritm atât de lent este extraordinar”.
Stelele neutronice se formează în urma unei supernove, o explozie care are loc atunci când o stea masivă rămâne fără combustibil și se prăbușește sub propria sa gravitație. Orice masă care nu este aruncată în spațiu este comprimată într-o fracțiune din dimensiunea originală a stelei, făcându-le astfel cele mai dense obiecte din Univers (cu excepţia găurilor negre). Stelele neutronice au, de asemenea, câmpuri magnetice extrem de puternice, care trimit fluxuri de particule în spațiu de-a lungul polilor lor. În cazul pulsarilor, rotația lor face ca și aceste fluxuri de particule să se rotească, iar pentru astronomi acest lucru pare un semnal care se repetă.
ASKAP J1935+2148 s-ar părea să se potrivească cu această ipoteză, numai că este aproape imposibil ca o stea neutronică să se rotească aşa de lent și să trimită impulsuri. Pentru a vă face o idee despre cât de anormal este acest lucru, pulsarii au nevoie doar de câteva secunde (cel mult) pentru a finaliza o rotație. Cea mai rapidă stea neutronică cunoscută se învârte cu o frecvenţă de 716 ori pe secundă.
Obiectul misterios are, de asemenea, trei stări de emisie diferite, fiecare cu proprietăți complet diferite de celelalte. Adică, există semnalele radio puternice, care durează între 10 și 50 de secunde, apoi o stare mai slabă în care emite un puls de 26 de ori mai slab şi care durează doar o treime de secundă și apoi o stare de repaus. Pe o perioadă de 8 luni, cercetătorii au observat că stările de emisii active evoluează, sugerând că pot exista modificări fizice în zona care produce emisiile.
Dacă nu este o stea neutronică, cercetătorii cred că ar putea fi o pitică albă, cel mai comun tip de rămășiță stelară, care este foarte magnetică. Totuşi, dacă steaua pitică albă este într-adevăr atât de magnetizată, astronomii ar fi trebuit deja să detecteze altele ca ea în apropiere, însă până acum niciuna nu a fost identificată.
Sursa: studiul ştiinţific „An emission-state-switching radio transient with a 54-minute period” / nature.com