Documentarele „Zeitgeist. The Movie” (2007) si „Zeitgeist:Addendum” (2008) au starnit o mare furtuna si controversa in lume, caci ele prezinta un atac la adresa formelor de organizare politica, sociala si financiara ale lumii de astazi, lansat in numele unei dezvoltari naturale a umanului, lipsite de restrictii, in solidaritate cu mediul inconjurator. „Zeitgeist. The Movie”, mai poarta si subtitlul de „What does Christianity, 911 and The Federal Reserve all have in common?”, punand sub semnul intrebarii fundamentele crestinismului, negand originalitatea si istoricitatea lui Iisus Hristos.
Cele trei parti principale ale filmului „Zeitgeist. The Movie” trateaza pe rand problema crestinismului, a atacurilor de la 11 septembrie si a sistemului financiar ce guverneaza azi SUA si intreaga lume. In acest articol, vom analiza doar partea ce vizeaza crestinismul. Ca sursa de informare am folosit fragmente dintr-o lucrare a dnei Lect. Dr. Alina Patru, la care au fost adaugate observatii proprii.Principalele idei false din Zeitgeist
Regizorul acestui film, Peter Joseph, afirma ca Soarele a fost venerat din cele mai vechi timpuri si, impreuna cu celelalte corpuri ceresti, a fost in foarte multe culturi obiectul personificarii si al mitizarii cu scop religios. Un exemplu de zeu solar este Horus, din mitologia egipteana, despre care aflam din film ca ar fi fost zeul solar al Egiptului in jurul anilor 3000 i.Hr. Personalitatea sa este descrisa in amanunt: „Horus s-a nascut in 25 decembrie din fecioara Isis-Meri. Nasterea lui a fost insotita de aparitia unei stele in rasarit, pe care au urmat-o trei regi, dorind sa il adore pe salvatorul nou-nascut. La varsta de 12 ani, Horus a fost un dascal prodigios, la 30 de ani a fost botezat de Anup si apoi si-a inceput activitatea publica. El umbla insotit de 12 discipoli, savarsind minuni, vindecand bolnavi si mergand pe apa. Horus e cunoscut sub multe nume, cum ar fi Adevarul, Lumina, Fiul uns al lui Dumnezeu, bunul Pastor, Mielul lui Dumnezeu si multe altele. Dupa ce a fost tradat de Tifon, Horus a fost crucificat, ingropat pentru trei zile si apoi a inviat”.In schema lui Horus sunt apoi incadrate multe alte zeitati, fiecare preluand unele din caracteristicile acestuia. Sunt descrisi pe scurt Attis din Frigia, Krisna din India, Dionisos din Grecia si Mithra din Persia. Apoi sunt pur si simplu enumerati alti 40 de asemenea „mesia solari”, printre care si un anumit „Xamolxis din Tracia”, sau „Invatatorul divin al lui Platon” sau „Monarhul universal al sibilelor”. In final e prezentat „cel mai recent dintre ei”, Iisus Hristos, si anume prin notarea acelorasi trasaturi care au fost evidentiate si in cazul personalitatii lui Horus.
Caracterul Iisus e privit ca „un hibrid literar si astrologic”, „un plagiat al zeului solar egiptean Horus”. Si alte istorisiri biblice, precum cele legate de potop sau de Moise, legiuitorul, sunt vazute la randul lor a fi forme de plagiat. Biblia este „un hibrid astro-teologic si literar, la fel ca si aproape toate miturile religioase dinaintea ei”. Lipsa marturiilor istorice despre Iisus Hristos ii conduc pe autorii filmului la concluzia ca acesta nici nu ar fi existat. „Realitatea este ca Iisus era zeitatea solara a sectei gnostice crestine, si, la fel ca toti ceilalti zei pagani, era o figura mitica. Stapanirea politica a incercat sa il istoricizeze pe Iisus, pentru a obtine mai usor controlul social”, se afirma in documentar. Aceasta stare de fapt a inceput odata cu decretele lui Constantin cel Mare si a continuat cu politica Vaticanului, pana in ziua de astazi.
Cat de reale sunt cele afirmate in documentar? Sa le luam pe rand si vom observa ca toate sunt niste minciuni ordinare.
1) Sursele acestor informatii sunt obscure si nerelevante.

Daca ne uitam la sursele informatiilor prezentate in documentar, vom observa ca acestea se bazeaza pe istoric obscuri, nerecunoscuti in comunitatea stiintifica. Frapeaza faptul ca in lista nu apare nici un istoric al religiilor consacrat (ca de exemplu marele nostru Mircea Eliade). Sa fim seriosi: cine a auzit de Gerald Massey, Edward Carpenter, Thomas Doane, Manly P. Hall sau S. Acharya? Nici dracu’. Primii patru dintre ei au activat la finalul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea. Lucrarile citate ale acestora au fost publicate in primele decenii ale secolului al XX-lea. Nu e de mirare ca ele au ecou abia acum? Iar ultimul, S. Acharya, a scos in 1999 o carte senzationala „The Christ Conspiracy” (1999), care are o credibilitate academica zero!2) Descrierea personalitatii lui Horus se fundamenteaza pe textele lui Gerald Massey (1828-1907). Paralelismul propus de acesta intre Horus si Iisus este amendat chiar in populara enciclopedie Wikipedia. In articolul dedicat lui Massey se poate citi: „Opera sa, care schiteaza comparatii intre religia iudeo-crestina si cea egipteana, este desconsiderata pe scara larga in domeniul egiptologiei moderne si nu este mentionata in Enciclopedia Oxford a Egiptului Antic sau in alte lucrari moderne de egiptologie.”
Totusi, Massey nu a fost un egiptolog calificat si opera sa nu a fost niciodata recunoscuta in domeniul egiptologiei, iar ideile sale au fost vazute ca teorii extremiste carora le lipsea suportul critic. Massey a fost de asemenea teozof, teoriile lui sustinand de multe ori concepte si idei teozofice. Iar teozofia e doctrina inventata de celebra Madame Blavatsky (cititi mai multe aici Madame Blavatsky, mare ocultista sau doar o spioana?), in care exista un ghiveci de hinduism, buddhism si spiritism continand toate temele subculturii, intotdeauna seducatoare pentru toti cei care sunt gata sa creada orice, numai sa fie contrariul a ceea ce li s-a spus la scoala. Daca mai spunem ca Gerald Massey a fost si francmason, cred ca ne putem da seama de „credibilitatea” sa.3) Principalele minciuni din documentarul „Zeitgeist: The Movie”:
a) Horus ar fi fost nascut dintr-o virgina, ca si Iisus. Afirmatia e o prostie enorma. Legenda nasterii lui Horus e urmatoarea: Horus s-a nascut din Isis care s-a autofecundat cu un falus de aur. Asta pentru ca Osiris (sotul ei, care de altfel ii era si frate) fusese omorat de Seth si nu i s-a mai putut gasi „instrumentul” printre cele 14 bucati in care fusese taiat.b) Horus ar fi fost botezat de catre…”Anup Botezatorul”. E incredibil cat de departe se poate ajunge cu imaginatia omeneasca. Nu exista nicio sursa credibila care sa arate ca ar fi existat vreun „Anup Botezatorul”.
c) Horus ar fi mers pe apa si ar fi vindecat persoane. O alta minciuna imensa. Intr-adevar, Horus a savarsit unele minuni, dar nu a mers pe apa sau ar fi inviat mortii. Nici n-a scos demonii din oameni.
d) Horus ar fi avut 12 discipoli. Ce mai conteaza inca o minciuna in plus, langa atatea altele? Nu exista nicaieri nicio referinta serioasa cum ca Horus ar fi avut 12 discipoli.
e) Horus ar fi fost crucificat! Incredibil…asta e cea mai mare minciuna din toate timpurile. Nu scrie absolut nicaieri acest lucru.
f) Horus ar fi inviat. Regizorul Peter Joseph face confuzie cu Osiris, caci el este singurul zeu egiptean care a inviat (dar ce mai conteaza inca o prostie in plus?). La o examinare mai atenta a povestii invierii lui Osiris, cu cea a lui Iisus, vom observa ca existe diferente majore. Osiris nu a inviat propriu-zis, ci a condus in regatul mortilor. Asa cum scria teologul Roland de Vaux: „Ce inseamna ca Osiris a inviat? Pur si simplu ca, avand ajutorul lui Isis, el a fost capabil sa duca o viata dincolo de mormant, ca o replica perfecta a existentei pe Pamant. Dar el nu va ajunge niciodata in randul celor vii, ci va domni peste cei morti. Acest zeu care a inviat este in realitate un zeu-mumie”. Nu, aceasta mumie nu putea fi o sursa de inspiratie pentru invierea lui Hristos. Este o mare greseala de a echivala viziunea egipteana a vietii dupa moarte cu doctrina biblica a invierii. Pentru a obtine imortalitatea, pentru egipteni trebuiau indeplinite trei conditii: (1) corpul mort trebuia sa fie mumificat, (2) trupului trebuie sa i se ofere zilnic paine si bere si (3) puterile magice trebuie ingropate impreuna cu el. Si, in acest caz, nu corpul ar fi inviat din morti, ci elementele personalitatii sale – Ba si Ka – ar fi fost aduse la viata. Asadar, orice incercare de comparatie intre invierea la egipteni si invierea crestina este absurda.
In loc de concluzie
Se vede asadar ca nu este vorba de imprumuturi, ci de proiectii cu sens invers: aspura lui Horus sunt proiectate caracteristici preluate de la Iisus Hristos. Gerald Massey, ca si regizorul Peter Joseph, il lectureaza pe Horus in cheie hristica, introducand in caracterul lui multe elemente de provenienta biblica, pentru ca ulterior sa acuze crestinismul ca l-ar fi plagiat pe Horus. Pe viitor, sper ca voi reveni cu alte materiale care demonstreaza cat de fals este mitul precum ca crestinismul ar fi o copie a zeitatilor egiptene.