Pe o mică insulă din imediata vecinătate a insulei Corfu, trăia, după primul război mondial, într-un castel feudal, maiorul Palazio Cattaneo, de origină albaneză. Fusese căsătorit cu o frumoasă grecoaică, Angelino, pe care, după 6 ani de trai fericit, o pierduse într-un chip cu totul neașteptat. La marginea insulei, se aflau acele ciudate nisipuri mișcătoare, care înghit pentru totdeauna pe imprudentul care le calcă. Angelina fusese înghiţită de acele nisipuri şi de atunci, maiorul Cattaneo părea ca nebun de disperare.
Nu a trecut multă vreme şi locuitorii insulei au aflat că maiorul Cattaneo se căsătoreşte. Într-adevăr, după un timp, la castel a apărut o femeie de o frumuseţe deosebită, care se numea Maria Turcoaica, deoarece mama ei trăise o vreme la Istanbul. Frumoasa Maria era rar văzută de locuitorii insulei şi adesea, trecătorii întârziaţi auzeau plânsete, venind din spatele porţilor ferecate ale castelului. Numai după câteva luni de la sosirea ei la castel, Maria Turcoaica a fost găsită într-o bună dimineaţă, cu capul zdrobit de o stâncă de la poalele castelului. Se aruncase sau căzuse de la fereastra ei? Nu se ştie.
A venit apoi la castel, Lola, o mică dansatoare italiancă, de o frumuseţe răpitoare. Cattaneo s-a căsătorit cu ea şi chiar în noaptea nunţii a fost găsită moartă, în nisipurile mişcătoare. Fugise de la castel. A venit apoi la rând Antoaneta Chizacos, o fată din insulă, care şi-a găsit şi ea moartea în nisipuri şi o necunoscută cu părul roşu, al cărei nume, nimeni nu-l cunoaşte până astăzi şi care s-a sinucis în odaia ei.
Un timp nu au mai fost femei la castel. Dar într-o bună dimineaţă, Cattaneo a venit cu o foarte frumoasă mireasă din Pireu, cu care s-a căsătorit. Nimeni nu a mai văzut-o după nuntă! La o lună de la căsătorie, sora miresei a fost chemată de cumnatul ei, să-i ţină de urât la castel nevestei sale. Cumnata a venit şi nimeni nu a mai ştiut de ea. Familia, alarmată de tăcerea celor două fete, a denunţat cazul poliţiei, care a făcut o descindere la castel. Aici a găsit-o pe soţia maiorului moartă, zidită într-un perete, şi pe sora ei, goală, având semne de groaznice schingiuiri pe trup.
Un caiet, în care Cattaneo îşi făcea însemnările zilnice, a lămurit misterul. Maiorul, înebunit de durere că prima lui soţie murise, voia să jertfească nisipului mişcător toate femeile din lume!A doua zi, valurile mării l-au aruncat la suprafaţă pe Parazia Cattaneo, care îşi făcuse singur dreptate, aruncându-se pradă nisipului mişcător.