Jean-Francois Champollion (1790 – 1832) a fost un celebru orientalist francez. Activitatea sa este legată în special de egiptologie, domeniu care i-a adus faimă, el reușind să stabilească metoda pentru descifrarea hieroglifelor. Această realizare se datorează cunoștințelor sale deosebite în ceea ce privește limbile orientale, în special copta. În descifrarea hieroglifelor s-a folosit în special de înscrisurile de pe piatra din Rosetta. În 1810, într-un memoriu publicat la Grenoble, el afirmă că hieroglifele aveau calitatea de a reproduce sunete și în 1822 prezintă demonstrația ipotezei sale. Între anii 1828-1829 efectuează o vizită în Egipt, verificându-și teoria.
Familia Champollion locuia în oraşul francez Figeac, unde viitorul tată al lui Jean Francois era librar. Viaţa acestuia se prezenta în culori sumbre, mai ales că soţia lui era bolnavă şi paralizată, fără nicio speranţă de vindecare. Era părăsită de toţi medicii. Atunci se apelă la „vraciul din Guyans”, cunoscut şi sub numele de Jaemon. Acesta după ce o cercetă pe bolnavă, o culcă pe un pat gros de ierburi încinse, îi dădu să bea un vin fierbinte, amestecat cu diferite plante, după care ii anunţă pe cei prezenţi că va urma o vindecare rapidă, profetizând că soţia librarului va naşte un băiat ce va deveni celebru, iar numele lui va fi cunoscut pe tot Pământul. La numai trei zile de la plecarea vraciului, bolnava a început să se mişte, iar peste aproape o lună îşi recăpătase toate forţele.
Profeţia ,”vraciului din Guyans” se adeveri. La 23 decembrie 1790 se născu Jean- Francois Champollion, cel care mai târziu avea să descifreze tainele hieroglifelor egiptene. Spre surpriza medicului ce asistase la naştere, dar şi a părinţilor, pruncul avea corneea ochilor de culoare galbenă, ca la orientali, tenul de culoare închisă, aproape măsliniu, iar trăsăturile feţei erau specifice orientalilor. Datorită aceste asemănări, pe la vârsta de 8 ani, Jean-Francois a fost poreclit „Egipteanul”. Să fie oare doar o simplă coincidenţă?
La 12 ani, Jean Francois Champollion vorbea curent araba, dialectele sirian şi caldeean, precum şi dialectul copt, folosit de vechii egipteni. Mai târziu Champollion a scris gramatica limbii chineze vechi şi a dialectului egiptean străvechi numit copt. A fost oare predestinat acest om de forţe necunoscute, să aibă un chip asemănător orientalilor şi să descopere taina hieroglifelor, rupând vălul ce o înconjura pe zeiţa Isis?