Imagine: pixabay.com (Commons Creative – free)
Framantarea specialistilor in domeniul biologiei s-a manifestat astfel pe doua directii principale: de ce materia poate sa fie vie? Si totusi, „unde” s-a format aceasta „materie vie”?
Diferenta dintre materia vie si cea nevie e de natura energetica
La prima problema, o contributie extrem de interesanta ca pionierat stiintific a adus-o academicianul Eugen Macovschi (1906-1985). Dupa foarte numeroase experiente de laborator si observatii, omul de stiinta roman a ajuns la concluzia ca fata de materia inerta, cauza care face ca sa existe „materia vie” este de natura pur energetica. Aceasta idee se pare ca devenise evidenta in urma cu cateva decenii, un grup de biofizicieni rusi dezvoltand-o la scurt timp, in paralel. Dar chiar mai mult decat atat: imbinand aceasta conceptie cu aceea a capacitatii intrinsece a materiei de a se autoorganiza in structuri din ce in ce mai complexe, acad. E. Macovschi considera ca in Univers ar exista mai multe tipuri de materie; acestea ar diferi intre ele prin principii energetice strict specifice. De altfel, insusi profesorul francez Alfred Kastler intuia acest aspect atunci cand afirma in finalul cartii sale ca „alte forte intervin aici”…
Ceea ce a tulburat si continua sa fie deosebit de enigmatic pentru biologi, este faptul ca – inca de la nivelul structurilor mai simple, la materia vie se evidentiaza din plin aceasta diferentiere fundamentala a desfasurarii unor procese chimice coordonate (metabolisme pe baza de program), pe cand la materia inerta chimismul este necoordonat, putand fi influentat doar de factori exteriori. Plecand de la acest principiu al „deosebirii calitative”, dupa doua decenii de cercetari experimentale si teoretice , academician E. Macovschi a elaborat „teoria biostructurala”; in cadrul acesteia, omul de stiinta roman – nefiind de acord cu teoria moleculara a vietii – considera ca nu schimburile chimice (metabolismul) sunt cele care au generat viata, ci materia vie a fost aceea care a modelat fiecare tip de metabolism, aceasta modelare fiind in fapt o manifestare primordiala a „viului”.
Cum arata materia biostructurala?
Sintetizand aspectele stiintifice ale teoriei respective, sunt de remarcat urmatoarele concluzii: materia biostructurata este specifica numai viului, incepand de la nivelul celulelor; aceasta este constituita din combinatii chimice aflate intr-o stare cu totul speciala, care deriva dintr-un continut sporit – cantitativ si calitativ – de energie si de informatie, in raport cu aceleasi imbinatii chimice constituite din materia inerta. Biostructura ar prezenta ca un sistem spongios, prin ale carui interstitii ar circula materia moleculara obisnuita, aflata in stare lichida; aceasta din urma ar fi insasi sursa de alimentare si de intretinere a nivelului energetic superior, prin integrarea ei in procese biochimice.

In acest context de idei originale, deosebit de interesante apar consideratiile acad. E. Macovschi referitoare la diferentierile mai multor categorii evolutive ale materiei:
Fenomenele biologice sunt superioare fenomenelor fizico-chimice
Materia biosica din care sunt alcatuite organismele vii este formata din materia biostructurata, calitativ deosebita de materia nevie obisnuita si din materia moleculara coexistenta – cu compozitie chimica deosebita de aceea a materiei moleculare din afara organismelor. Fenomenele biologice (deci si fenomenul gandirii abstracte) sunt fenomene specifice, deosebite calitativ si superioare fenomenelor chimice si fizice, iar legile biologice dupa care se produc fenomenele gandirii abstracte sunt legi calitativ deosebite de legile chimiei si ale fizicii si sunt superioare acestora; viata este considerata ca o miscare biologica a materiei calitativ deosebita si superioara miscarii chimice si fizice…
Materia gandirii abstracte e superioara materiei biologice
Dupa cum materia nevie ajunsa la un anumit grad de dezvoltare, aflata in conditii prielnice, poate genera materia biosica, tot asa si materia biosica, ajunsa la un anumit grad de dezvoltare si aflata in conditii prielnice, poate genera o materie vie superioara, distincta calitativ de materia biosica, pe care am putea-o numi „materie noesica” (noesis = gandire) si care ne permite sa gandim abstract. Materia noesica se deosebeste profund de materia biosica din care provine, prin aceea ca este constituita nu din doua, ci din trei forme ale materiei, distincte calitativ si independente: materia noesistructurata, materia biostructurata si materia moleculara, ultimele doua alcatuind materia biosica coexistenta.
Noesistructura este formata din doua constituente ale biostructurii, care prinlr-un schimb de energie trec intr-o stare speciala; exista numai in anumite parti ale creierului uman (mai ales in scoarta cerebrala), iar in cazul mortii, se destrama inaintea biostructurii. Datorita starii speciale a componentelor ei, naturii conexiunilor dintre componente si specificului sau calitativ, materia noesistructurata, impreuna cu materia biosica coexistenta, poate fi purtatoarea „noesiplasmei”, calitativ deosebita de „bioplasma”. Tot datorita factorilor mentionati, materia noesica poate genera emisii deosebite de emisiile materiei si respectiv de campul biologic descoperit de A.G. Gurvici.
Campul gandirii, secretul fenomenelor parapsihologice
Campul acesta, datorat materiei noesice, poate fi numit „camp noesic”, pentru a-l deosebi de „campul biologic” sau „biocampul obisnuit”. Forta lui, nu demult cunoscuta empiric numai unor initiati, permite omului sa actioneze de la distanta nu numai asupra semenilor sai, influentand comportarea lor, dar si asupra obiectelor vii si chiar nevii din lumea exterioara. Deci, aici, la acest nivel trebuie cautate secretele fenomenelor parapsihologice (telepatia, psihokinezia si altele) si legatura acestor fenomene cu procesele din materia noesica a scoartei cerebrale umane.
Acad. Macovschi crede ca omul poate exista si dupa moarte
Dar mai exista ceva, crede acad. Macovschi. Cum campul magnetic al unui solenoid nu dispare instantaneu in clipa intreruperii curentului electric care l-a generat, ci continua sa mai existe un timp, nu este exclus ca si campul noesic sa continue sa persiste catva timp dupa destramarea materiei noesice care l-a generat. Daca timpul acesta este relativ lung si daca campul noesic este specific pentru fiecare om in parte, materia noesica prezentand o „specificitate personala”, ajungem la o concluzie de-a dreptul fantastica, dar poate totusi reala, ca dupa moartea omului campul lui noesic continua sa persiste in spatiu, pana se stinge, capabil in anumite conditii sa actioneze asupra altor oameni…
O materie superioara materiei gandirii
Dialectica dezvoltarii si analogiile cu materia nevie si materia biosica ne permit sa admitem ca materia noesica specifica omului, ajunsa la un anumit grad de dezvoltare si aflata in conditii prielnice, poate genera o noua forma a materiei, superioara materiei noesice si dotata cu insusiri care depasesc pe cele care ne confera capacitatea de a gandi abstract. Aceasta forma a materiei, inca necunoscuta pe Pamant, dar probabil existenta undeva in Univers, am numit-o „materie enisica” (eni de la enigmatica), fiindca ea si existenta ei constituie pentru noi o enigma…
Extraterestrii, dotati cu materie enisica?
Dupa cum in cadrul materiei biosice, materia biostructurata este purtatoarea insusirilor biologice, iar in cadrul materiei noesice aceasta este purtatoarea insusirilor care conditioneaza gandirea abstracta, tot asa materia enisi-structurata este purtatoarea unor insusiri cu totul speciale, care confera fiintelor dotate cu materie enisica, puteri si posibilitati nebanuite, ce depasesc capacitatea de intelegere a omului… Corpul lor va semana cu corpul uman, dar va prezenta particularitati anatomo-fiziologice corespunzatoare noilor activitati si functii. Raportul intre aceste fiinte si oameni va fi oarecum asemanator celui dintre oamenii actuali si maimute…
Materia enisica nu va fi ultimul nivel al dezvoltarii materiei pe planeta noastra. Ea reprezinta doar prima treapta din seria de nivele supernoesice, al caror numar este mic, deoarece trecerea materiei la nivele superioare implica conditii tot mai numeroase si tot mai greu de indeplinit. In cazul cand numarul total al nivelelor dezvoltarii materiei ar fi, de exemplu, de sapte – numar arbitrar – (in sistemul filozofic indian Yoga se prevad opt nivele de dezvoltare pentru ca fiinta omeneasca sa ajunga la desavarsire, ultimul stadiu fiind asa-numita trecere in „samyama”), ar insemna ca noi, oamenii, fiinte de nivel structural noesic, reprezentam abia treapta a treia a dezvoltarii, din cele sapte posibile.
Interesanta si minunata teorie, care vine sa confirme faptul ca se poate ajunge la adevarurile spirituale, pornind de la realitati si ipoteze stiintifice.