Adevaratii pustnici nu au nici varsta si nici biografie. Anii lor se socotesc in numarul nevointelor si in puterea de a le indura. Am vrea sa stim mai multe despre ei si despre taina pustniciei, dar nu suntem in stare. Pustnicii sunt anonimii zilelor noastre. Nu au nume, biografie sau varsta, si asa si mor – fara a avea scris pe cruce anul nasterii si al decesului. Pustnicii traiesc si dispar in felul lor – discret, tacut si usor.
Si mai putin stim despre „pustnicii nevazuti”, eremiti ridicati la ultima treapta a sihastriei, despre care se spun cele mai uimitoare lucruri auzite vreodata. Se spune, de pilda, ca unii traiesc sute de ani sau ca altii adorm si se trezesc apoi in alte timpuri si in alta lume.
Un text apocrif evreiesc vorbeste despre un pustnic etiopian, pe care proorocul Ieremia l-a trimis sa stranga smochine, pentru a nu asista la macelul si robirea israelitilor. In miezul zilei fiind si pe o caldura greu de indurat, pustnicul s-a retras intr-o mica pestera, unde, furat de oboseala, a si adormit. Se va trezi cu smochinele din cosul sau inca proaspete, dar dupa 70 de ani, cand evreii deja se intorsesera din robia Babilonului.
La fel vor pati Sfintii 7 Tineri din Efes, sarbatoriti de Biserica pe 22 octombrie. Urmariti de prigonitorii imparatului Deciu (249-250), acesti tineri s-au ascuns intr-o pestera, unde, dupa un somn de 184 de ani, s-au trezit si au inceput sa propovaduiasca invatatura lui Hristos si sa combata erezia unei secte care nu credea in Invierea cea mare, de la sfarsitul veacurilor.
Sursa: formula-as.ro