Aproape 200 de piramide antice se află de-a lungul malurilor râului Nil, în deșertul din estul Sudanului. Timp de aproximativ 1000 de ani, ei au găzduit regii și reginele care au condus Regatul Meroitic. Nubia este o regiune a Văii Nilului situată în nordul Sudanului. Conducătorii acestor vechi regate kușite, cunoscuţi sub numele de „faraonii negri”, se presupune că au construit piramidele nubiene din Sudan. Din aproximativ 760 î.Hr. până în 650 î.Hr., cei cinci faraoni kușiți au guvernat Egiptul de la Nubia până la Marea Mediterană.
O locaţie din Sudan – Meroë (capitala statului Kush) se distinge prin aproape două sute de piramide, dintre care multe sunt în ruine. Aceste piramide, situate pe malul de est al Nilului, în apropierea unei serii de așezări cunoscute sub numele de Bagrawiyah, sunt mult mai mici, dar la fel de frumoase ca și cele mai faimoase piramide egiptene. După căderea celei de-a 24-a dinastii egiptene în jurul anului 1000 î.Hr., Regatul Nubian Kush s-a dezvoltat ca forță dominantă în regiunea Nilului mijlociu. Din anul 712 î.Hr. până în 657 î.Hr., monarhii kușiți au preluat și dominat o mare parte a Egiptului. Când capitala regatului și locul de înmormântare regal s-au mutat în regiunea Meroë în anul 300 î.Hr., tradiția faraonică de a construi piramide pentru a încorpora mormintele conducătorilor a continuat aici.
Mineralogul francez Frederic Cailliaud a fost cel care a adus pentru prima dată locația Meroë în atenția europenilor, în anul 1821. Au fost dezgropate numeroase artefacte intrigante și perplexe. O lucrare de artă care înfățișează un gigant de dimensiuni enorme care poartă doi elefanți a fost una dintre aceste picturi intrigante.
Istoricul roman Josephus Flavius ​​a scris în anul 79 d.Hr. că ultimul dintre giganții egipteni a trăit în secolul al XIII-lea î.Hr., în timpul domniei regelui Iosua. Ei aveau corpuri mari și fețe atât de diferite de oamenii obișnuiți, încât era uimitor să-i privești și înspăimântător să le asculti vocile puternice, care răgeau ca nişte lei. Mai mult, mai multe picturi murale egiptene antice îi reprezintă pe constructorii piramidelor ca nişte „oameni uriași”, cu o înălțime de 5 până la 6 metri. Potrivit experților, acești oameni uriași erau capabili fiecare să ridice 4 până la 5 tone de blocuri. Unele dintre picturile murale antice reprezentau regi uriași care guvernau Egiptul antic.