Imagine: generata de Microsoft Designer
„Cartea junglei” (1894) este o culegere de povestiri scrise de renumitul autor Rudyard Kipling. Cea mai cunoscută parte cuprinde trei povestiri despre aventurile unui „pui de om” abandonat, Mowgli, crescut de lupi în jungla indiană. În 1914, scriitorul Edgar Rice Burroughs publică „Tarzan of the Apes”, în care e vorba de un copil sălbatic, crescut în junglele africane de mangani (maimuțe mari).
Sunt aceste cărți rodul imaginației sau ele s-au inspirat din fapte reale? Faptul că un om a fost crescut de niște animale apare ca o imposibilitate. Dar numai că există nişte întâmplări reale care spun altceva. Misionarul Singh, din Midnapore, sub ordinele episcopului Walsh din Bengalen (India) povestește că, într-o zi, pe când străbătea o pădure, călăuzele refuzau să meargă mai departe. Ele ziceau că prin apropiere, sunt oameni, pe care indigenii i-ar fi văzut cu ochii lor. Curios, misionarul rămase pentru a cerceta cazul și luă cu el câțiva hinduși să le caute vizuina. Hindușii o găsiră, iar preotul observă o lupoaică, între picioarele căreia era un copil. Lupoaica fugind, misionarul putu intra în vizuină, unde găsi două fetițe, cu corpul acoperit de cicatrice. Fetițele au fost luate și predate episcopului Walsh care le crescu. Una muri, dar o fată, cu toată educaţia primită, a rămas tot sălbatică, vocabularul fiind alcătuit din doar 40 de cuvinte.
Un caz asemănător este al copilului Lukas din Transvaal. La vârsta de 6 ani, o patrulă îl răpi unei familii de paviani (specie de maimuţe). A fost crescut de un savant, care, grație educației date, izbuti să-l facă mecanic.
În 1933, Dr. Richmond a descoperit lângă Port Alfred (Africa de Sud) un băiat cu apucături ciudate. După spusele mamei băiatului, copilul îi fusese răpit de un pavian la vârsta de 1 an. După 13 ani de viață sălbatică, fu prins de un grup de vânători. Mama lui îl recunoscu după un semn din naștere și a căutat să-i dea o educație bună. Însă, se hrănea cu carne crudă, verdețuri și insecte.