Istoria medicinii ayurvedice
Medicina ayurvedica pare a fi mai veche de 5 000 de ani si ar data din epoca constituirii Vedelor, textele fondatoare ale culturii indiene. Totusi, scrierile pe care se sprijina stiinta medicala ayurvedica ca atare sunt mai putin vechi: Charaka Samhita a fost redactata cu aproximativ 1500 î.Hr., in vreme ce Susruta Samhita si Ashtang Hrdyam sunt datate in jurul anilor 300 si 500 d.Hr. Aceste trei texte descriu principiile de baza ale medicinii ayurvedice asa cum este ea practicata si astazi in India.
Ayurveda, una din cele mai vechi traditii medicale inca in uz, a servit drept matrice si altor terapeutici vechi. Profitand de raspandirea invataturii lui Buddha (secolele V si VI i.Hr.), teoriile si practicile medicale ayurvedice s-au raspandit in Asia. Budismul si punctul de vedere ayurvedic au influentat dezvoltarea medicinii tibetane care, la randul ei, s-a combinat in mod profitabil cu medicina traditionala chineza.
Medicina ayurvedica a ramas pana in secolul al XlX-lea forma de medicina cea mai accesibila  indienilor. In timpul colonizarii, Imperiul Britanic aproape ca a facut-o sa dispara, raspandind in tara medicina occidentala. Incepand din 1947, data independentei indiene, ea a cunoscut insa o anumita reinnoire. Astazi, ea este un sistem medical viu, mai ales printre cei saraci, care nu au mijloacele de a-si oferi tratamente alopatice.
Dar in Occident? In Marea Britanie si in America de Nord, practica ayurveda tinde sa capete o anumita faima. In Franta sunt cunoscute doar cateva aspecte ale acestui sistem terapeutic. In Romania este ca si inexistenta.
Principiile de baza ale ayurvedei

Termenul ayurveda este format de la doua cuvinte sanscrite: ayur, „longevitate”, si veda, „cunoastere” sau „stiinta”. Deopotriva mod de viata si sistem terapeutic, ayurveda imbratiseaza stiinta, religia si filozofia. Inspirandu-se din practici foarte diferite, printre care yoga si meditatia, are drept ultim scop implinirea de sine si relatia armonioasa cu lumea. Cu alte cuvinte, ayurveda este un sistem holistic, intemeiat pe o abordare globala a omului, deopotriva fizica, mentala si spirituala. Pentru ayurveda, originea a tot ce exista, oricare i-ar fi forma, este inteligenta pura sau constiinta.
Cele 5 elemente ale Universului
Conform principiilor ayurvedice, cinci elemente subintind tot ceea ce este viu: eterul, aerul, focul, apa si pamantul. Impreuna, aceste cinci elemente alcatuiesc materia. Eterul este prezent in cavitatile organismului (bucala, abdominala, digestive, toracica si pulmonara). Aerul anima miscarile musculare si respiratorii, pulsatiile cardiace, functionarea cailor digestive si a sistemului nervos. Focul se manifesta in sistemul digestiv, metabolism, temperatura corpului, vedere si inteligenta. Apa se regaseste in sucurile gastrice, glandele salivare, mucoase si sange. In sfarsit, pamantul este prezent in unghii, piele si par, precum si in elementele care sustin corpul: oase, cartilagii, muschi si tendoane.
Cele cinci elemente participa, de asemenea, la functionarea celor cinci simturi: eterul este legat de auz, aerul – de pipait, focul – de vedere, apa – de gust si pamantul – de miros.
Cele trei doshe (energii vitale)
Cele cinci elemente se combina in trei mari energii vitale, numite dosha, care regleaza ansamblul proceselor fizice si mentale. Din perspectiva ayurvedica, orice individ se naste cu un echilibru specific al celor trei doshe (vata, pitta si kapha). Constitutia lui fizica, temperamentul, predispozitia la boala depind in mare masura de dosha dominanta (prakruti), pe care o mosteneste fiecare individ si care nu se altereaza niciodata. Totusi, de la o zi la alta, nivelurile diferitelor doshe pot sa fluctueze in functie de alimentatie, de ora din zi, de anotimp, de nivelul de stres, de emotiile inabusite etc.
Conditia principala a sanatatii se bazeaza pe un echilibru convenabil intre cele trei doshe. Boala (ryadhi) este provocata de ruperea acestui echilibru si se manifesta fie printr-o neplacere si o durere de ordin fizic, fie printr-o suferinta de ordin mental sau emotional. Daca echilibrul doshelor predispune individul la anumite tipuri de boli, modul de viata (vakruti) influenteaza profund starea de sanatate si rupe cu usurinta acest echilibru.
Care sunt cele trei doshe?
1) Vata, principiul vantului, este facut din aer si eter. El guverneaza mai ales sistemul nervos. Sediul sau este colonul. Daca vata este in dezechilibru, este necesara o viata regulata.
2) Pitta, principiul focului, este compus din foc si apa. El comanda printre altele digestia. Sediul sau este stomacul si intestinul subtire. O scadere a stimulentilor reechilibreaza pitta.
3) Kapha, principiul apei, este produs de pamant si apa. El guverneaza structura corpului. Sediul sau este stomacul si plamanii. Miscarea facuta cu regularitate si supravegherea alimentatiei restabilesc echilibrul principiului kapha.
Prana si chakrele. Prana este fluxul energiei vitale. Ea este asigurata in tot corpul de sapte chakre (centre de energie psihica), esalonate de-a lungul coloanei vertebrale (pentru mai multe detalii vezi articolul http://www.almeea.ro/chakrele/). Ca si dezechilibrul doshelor, o proasta circulatie a pranei este susceptibila de a genera boala.
Indicatiile medicinei ayurvedice
Medicina ayurvedica se ocupa de toate bolile. Cu toate acestea, fiindca nu exista un statut profesional pentru practicienii de ayurveda care profeseaza in afara Indiei, cei care s-au instalat in Europa se limiteaza in general la a da sfaturi despre modul de viata ce trebuie adoptat pentru pastrarea sau redobandirea sanatatii. Ei pot insoti o persoana in demersul sau de vindecare sau de obtinere a unei stari optime de sanatate.
In acest context, interesul principal al medicinii ayurvedice se centreaza pe invitatia adresata fiecarui individ de a reflecta asupra propriilor deprinderi de viata. Aceasta abordare ne incita sa fim mai atenti la tot ce facem: la momentele consacrate efortului fizic sau mental, la sexualitate, la somn si la modul de alimentatie. In plus, teoria doshelor ne poate ajuta sa constientizam anumite aspecte ale propriului comportament. Masajul ayurvedic, ramura cea mai dezvoltata a medicinii ayurvedice, poate ajuta la combaterea stresului si la domolirea tensiunilor musculare.
Consultatia si eventualele tratamente
La o consultatie, practicianul ayurvedic isi indreapta atentia in primul rand asupra constitutiei pacientului si asupra modului sau de viata, ii studiaza antecedentele personale si medicale si ii examineaza conformatia, trasaturile fetei si liniile palmei, pielea si tipul de par. Cele doua criterii principale pe care se bazeaza diagnosticul sunt aspectul limbii si pulsul, preocupari comune pentru ayurveda si medicinile chineza si tibetana. Pentru a lua pulsul, practicienii ayurvedici au dezvoltat o tehnica foarte complexa, care necesita o experienta de mai multi ani.
Tehnicile terapeutice
Pentru a restabili echilibrul doshelor, practicianul ayurvedic dispune de un evantai foarte vast de tehnici care au ca scop transformarea corpului si a spiritului. El poate elabora un regim alimentar adaptat nevoilor specifice ale persoanei, poate prescrie preparate fitoterapeutice sau aromaterapeutice, ca si cure de dezintoxicare pe baza de vomismente, clisme si spalaturi, poate practica masaje cu esente vegetale calde, poate sa-l invete pe pacient exercitii yoga sau tehnici de meditatie, asadar un intreg program destinat sa modifice modul de viata al persoanei.
Doshe si dietetica
Dietetica ocupa un loc privilegiat in medicina ayurvedica. Proprietatile conferite alimentelor si plantelor de elementele care le compun sunt puse la contributie pentru a ajuta persoana sa-si reechilibreze doshele. Alegerea specifica a alimentului-remediu depinde de „calitatea” sau „energia” sa, pe care ayurveda o determina dupa douazeci de atribute, cum ar fi: cald, rece, umed, uscat, greu, usor etc. Clasamentul se efectueaza dupa sase gusturi: dulce, acru, sarat, amar, picant si aspru. De exemplu, substantele sau remediile amare, picante si aspre fortifica principiul vantului (vata) si il slabesc pe cel al apei (kapha). Astfel, legumele verzi, cruditatile, leguminoasele si carnea de vita stimuleaza vata, pe cand produsele lactate, nucile, carnea de pasare, pestele si fructele de mare o calmeaza. Alegerea, combinarea si prepararea alimentelor fac parte din programul terapeutic elaborat de practician.
Contraindicatiile medicinii ayurvedice
Tratamentele de purificare pe baza de spalaturi sau laxative sau cele care pot provoca varsaturi trebuie privite cu prudenta. Femeile insarcinate, copiii, persoanele in varsta sau cardiacii nu trebuie sa recurga niciodata la ele. Cat despre remediile ayurvedice constituite din plante, ele nu trebuie luate decat in cadrul unei prescriptii facute de un practician experimentat. Fitoterapia indiana raspunde acelorasi imperative de prudenta ca si fitoterapiile occidentala si chineza.