Dacă v-aş spune că cel mai mare baraj din lume este atât de masiv încât a cauzat literalmente încetinirea rotației Pământului? Știu, sună nebunesc, dar este un fapt. Barajul celor Trei Defileuri (din China) a fost construit cu scopul de a preveni inundațiile devastatoare care distrugeau satele de-a lungul fluviului Yangtze din China. În schimb, cea mai mare structură de beton din lume s-a transformat într-un dezastru uriaș.
Fluviul Yangtze (care este al treilea ca lungime din lume) a fost sursa de binecuvântări și blesteme pentru chinezi. De-a lungul secolelor, Yangtze a fost vital pentru comerț și transport, făcându-l perfect pentru comercianții care doreau să își vândă mărfurile în toată țara. Fluviul a fost folosit și de fermieri pentru a-și iriga câmpurile. Acest lucru este foarte important, deoarece 35% din cerealele Chinei sunt cultivate în bazinul fluviului Yangtze (un bazin fluvial este zona pe care o acoperă un râu și toți afluenții săi.) Deoarece oamenii au stabilit întotdeauna așezări de-a lungul râurilor şi fluviilor, nu vă va surprinde să aflați că 40% din populația Chinei trăiește în bazinul fluviului Yangtze.
Însă, fluviul Yangtze este foarte predispus la inundații. În medie, fluviul provoacă inundaţii o dată la zece ani. De fiecare dată, costul este exorbitant: sute sau mii de vieți sunt pierdute şi pagube materiale imense. Dar, inundația fluviului Yangtze din 1931 a fost un adevărat dezastru: a afectat 50 de milioane de oameni, iar 3,7 milioane de locuitori au murit.
„Cele Trei Defileuri” reprezintă o locație geografică de-a lungul fluviului Yangtze; este locul în care Yangtze curge între trei defileuri (un defileu este o vale îngustă cu stânci abrupte, ca un canion). În 1919 a apărut pentru prima dată ideea construirii unui baraj în acest loc. Ideea i-a aparținut lui Sun Yat-sen, care a fost un important politician chinez (Sun Yat-sen este cunoscut drept „părintele Republicii Chineze”). El s-a gândit că construirea unui baraj exact în acest loc ar genera 33 de milioane de cai putere sau 22 de GW de electricitate; desigur, ar ajuta și la prevenirea inundațiilor din aval.
Au fost nevoie de zeci de ani pentru ca ideea lui Sun să devină realitate. Au fost multe începuturi și opriri pe parcurs. În 1932 au fost întocmite primele planuri pentru baraj. Dar lucrurile s-au oprit când a izbucnit războiul cu japonezii în 1939 (al doilea război chino-japonez), iar japonezii au preluat controlul asupra zonei. În 1944, un inginer american a întocmit un nou set de planuri pentru baraj. Cincizeci și patru de ingineri chinezi au călătorit în SUA pentru pregătire în vederea construirii barajului. Dar apoi a izbucnit un alt război (de data aceasta a fost Războiul Civil Chinez din 1947) și acesta a fost sfârșitul.
Ajungem în 1992, când barajul a fost aprobat în cele din urmă de către Congresul Național al Poporului Chinez. Construcția a început în 1994… și nu s-a încheiat decât în 2006.
Pentru a crea Barajul celor Trei Defileuri și rezervorul său masiv, două orașe, 114 orăşele și 1.680 de sate au fost inundate intenţionat. Peste un milion de oameni au fost forțați să-și părăsească casele. Multe dintre acestea erau case ancestrale în care au fost locuite de aceleași familii timp de generații întregi. Dar, în acele localităţi care au fost inundate erau 1.300 de fabrici și mine, 40.000 de cimitire și 200 de gropi de gunoi. Toate acele substanțe chimice și deșeuri periculoase au fost eliberate în fluviul Yangtze, făcându-l și mai toxic decât era deja. Acest lucru a fost dezastruos pentru fauna sălbatică din fluviu.
Şi mai mult decât atât: experții au avertizat că barajul ar provoca alunecări de teren prin crearea unei presiuni prea mari asupra stâncilor din jur. Avertismentele lor s-au adeverit în 2003, când rezervorul a început să fie umplut. Presiunea a făcut ca 700 de milioane de metri cubi de rocă să alunece în râul Quinggan, foarte aproape de locul unde se varsă în Yangtze. Acest lucru a provocat valuri uriașe, care au ucis 14 persoane. De atunci, alunecările de teren din zonă au devenit un fenomen destul de comun.
Totodată, barajul se află lângă două linii de falii geografice. Cantitatea imensă de apă din rezervor apasă pe aceste linii de falie, declanșând cutremure. Potrivit Administrației Chinei pentru Cutremure, între 2003 (când rezervorul a început să fie umplut) și 2009, de-a lungul rezervorului au fost înregistrate 3.429 de cutremure. În comparație, doar 94 de cutremure au fost înregistrate din ianuarie 2000 până în mai 2003.
Acum, s-ar putea să vă gândiți: „Este trist ce s-a întâmplat cu acest baraj, dar ce legătură are cu mine?” Ei bine, Barajul celor Trei Defileuri afectează întreaga noastră planetă. NASA spune că barajul este atât de mare, încât este vizibil cu ochiul liber din spațiul cosmic. Și nu este singurul lucru pe care NASA îl are de spus despre baraj. Potrivit NASA, barajul a făcut ca rotația Pământului să încetinească!
Acest lucru se datorează unui fenomen științific numit „moment de inerție”. Pentru a genera cât mai multă hidroelectricitate, rezervorul barajului a trebuit să fie cât mai mare. Nivelul apei din zona lacului de acumulare a fost ridicat cu 90 de metri. Dintr-o dată, a existat mult mai multă greutate într-un singur loc decât fusese înainte. Potrivit NASA, acest lucru a afectat momentul de inerție al Pământului și a făcut ca planeta noastră să încetinească.
NASA spune că barajul a încetinit Pământul cu 0,06 microsecunde, ceea ce înseamnă că ziua noastră este acum puțin mai lungă decât era înainte. Dar nu doar timpul este cel care s-a schimbat. Schimbarea rotației Pământului a schimbat și pozițiile Polului Nord și Sud. Şi, în plus, o modificare a rotației Pământului ne afectează și greutatea: datorită barajului chinezesc, toți suntem puțin mai grei.