Bill Haast (30 decembrie 1910 – 15 iunie 2011) a fost proprietarul, din 1947 până în 1984, al lui Miami Serpentarium, o atracție turistică la sud de Miami (Florida / SUA), unde extrăgea venin din șerpi în fața clienților plătitori. După ce a închis Serpentarium, a deschis Miami Serpentarium Laboratories, o unitate din Punta Gorda (Florida), care producea venin de șarpe pentru uz medical și de cercetare.
Haast a extras venin din șerpi veninoși încă de când era copil. El lua veninul de la șerpi ținându-i de cap și forțându-i să muște o membrană de cauciuc care acoperea o fiolă. Ca urmare a manipulării acestor șerpi, Haast a fost mușcat de 172 de ori până la jumătatea anului 2008.
Haast s-a născut în Paterson, New Jersey, în 1910. A devenit interesat de șerpi în timp ce se afla într-o tabără de vară pentru cercetaşi, când avea 11 ani. A fost mușcat pentru prima dată în tabăra de vară un an mai târziu, când a încercat să prindă un mic șarpe cu clopoței. A aplicat tratamentul standard al mușcăturii de șarpe din acea vreme – făcând tăieturi încrucișate peste semnele colților și aplicând permanganat de potasiu – și apoi a mers 6 km până la cortul de prim ajutor al taberei, moment în care brațul i s-a umflat. A fost dus de urgență la medic, dar și-a revenit rapid fără tratament suplimentar. Următoarea sa mușcătură de şarpe, mai târziu în același an, l-a ţinut internat în spital timp de o săptămână.
Bill auzise că otrava de şarpe este tot mai mult căutată pentru fabricarea unor medicamente, deci i-ar putea aduce mulţi bani. Aşa că şi-a început afacerea luându-şi mai întâi măsuri de protecţie împotriva muşcăturilor de şarpe veninos. Pentru aceasta, şi-a inoculat în organism în fiecare zi cantităţi infime de otravă de cobra, organismul căpătând imunitate.
La un moment dat, crescătoria sa număra peste o mie de şerpi veninoşi, pe care îi obliga să elimine otrava de cel puţin 40 000 de ori pe an. Cum se petrecea acest lucru? Aflându-se în faţa şarpelui, Haast agită mâna asemenea unui fachir care vrea să-şi adoarmă subiectul. Şarpele se dezlipeşte de pământ cu partea superioară, mişcându-se asemenea unei trestii bătută uşor de vânt. Într-o fracţiune de secundă, mâna lui Bill prinde şarpele de după cap, după care îl obligă să muşte bucata de cauciuc de care este prins un vas de sticlă. Picăturile de otravă galbenă sunt strânse şi depuse imediat în recipientul de sticlă. În continuare, otrava se usucă. În fiecare an, firma lui Haast producea circa 2 kilograme de praf de otravă.
Odată, în Venezuela o fetiţă a fost muşcată de un şarpe veninos. Părinţii fetiţei au oferit o sumă foarte tentantă celui care le va salva copilul. Ei au închiriat un avion cu reacţie care l-a transportat cu maximum de urgenţă pe Bill Haast până la Caracas, capitala Venezuelei. Avionul a ajuns la timp pentru ca sângele lui Bill, transfuzat fetiţei, sa-i salveze acesteia viaţa!
Bill s-a aflat vreodată în pericol? Da, şi nu numai o dată. Dintre muşcăturile încasate de Bill, 70 au fost cobre, iar o muşcătură i-a fost administrată de o cobră… regală. Dar cele mai mari necazuri i le-a provocat muşcătura unui Bongar albastru, cel mai veninos şarpe. Urmarea? Bill s-a aflat timp de 24 de ore între viaţă şi moarte, câteva zile după aceea el acuzând puternice dureri de cap.
Oricum, Bill a trăit 100 de ani şi nici măcar nu a murit din cauza vreunei muşcături de şarpe!