Filozoful Pico de la Mirandola afirma ca acest cuvant ebraic „cabala”, care la origine semnifica traditia, este numele unui eretic posedat de diavol, care a scris impotriva lui Isus Cristos, si ai carui discipoli au fost numiti cabalisti. Vechea Cabala a evreilor este, dupa unii, un fel de masonerie misterioasa, dupa altii ar fi doar explicarea mistica a Bibliei, arta de a gasi sensuri ascunse in cuvintele pe care le descompui, modui de a prezice prin virtutile acestor cuvinte, pronuntate intr-o anumita maniera.
Daca e sa dam crezare rabinilor, aceasta minunata stiinta ii eliberaza pe cei ce o stapanesc de slabiciunile omenesti, le confera daruri supranaturale, le transmite darul profetiei, forta de a face minuni dupa voie si arta de a transforma metalele in aur sau obtinerea pietrei filozofale. Aceasta stiinta ii invata ca spatiul dintre pamant si luna va exista numai sapte mii de ani, iar cei de deasupra lunii, 49 mii de ani. Evreii pastreaza Cabala prin traditie orala, ei cred ca Dumnezeu i-a incredintat-o lui Moise la poalele Muntelui Sinai si ca regele Solomon, autor al unei figuri misterioase numita arborele Cabalei evreiesti, a fost mare specialist in materie, pentru ca facea mai bine ca oricine talismane.
Cabala greceasca şi marea Cabala
Cabala greceasca (inventata, se zice, de Pitagora si Platon), isi are izvorul in combinatiile de litere grecesti; cu ajutorul alfabetului a facut minuni. Pretioasa solutie, care ar fi ramas necunoscuta daca nu s-ar fi inventat scrierea si care ne dovedeste ca lumea e plina de minuni.
Marea Cabala, sau Cabala in acceptia moderna este arta de a intretine legaturi cu spiritele elementare. Ea se foloseste de asemenea de anumite cuvinte misteriose. Lucrurile cele mai neclare ea le explica prin numere, prin schimbarea ordinii literelor si prin legaturile din care cabalistii si-au intocmit regulile. Or, iata care sunt, dupa cabalisti, diversele spirite elementare.
Cele patru elemente ale naturii, conform Cabalei

Cele patru elemente sunt populate, fiecare in parte, de fiinte deosebite, mult superioare omului, dar supuse, ca si acesta, legilor mortii. Aerul, acest spatiu imens dintre pamant si cer, este populat de fapturi mult mai nobile decat pasarile si gazele; marile intinse au si ele destui alti locuitori in afara de delfini si balene; adancurile pamantului nu sunt stapanite numai de cartite; si focul, al patrulea element, mai sublim decat toate celelalte, n-a fost creat pentru a ramane inutil si fara sens.
Zona focului e locuita de salamandre, valurile de aer, de silfi, in adancurile pamantului locuiesc gnomii, ondinele sau nimfele, pe fundul apelor. Aceste fapturi sunt alcatuite din cele mai pure particole ale elementelor in care traiesc. Adam, care intruchipeaza perfectiunea, era regele lor, dar dupa ce a infaptuit pacatul si a devenit impur si josnic, dupa cum spune abatele Villars, el n-a mai avut legaturi cu aceste substante, si-a pierdut autoritatea asupra lor si nefericitei lui posteritati i s-a luat dreptul de a le cunoaste.
Drept consolare, s-au gasit in natura mijloacele de a recastiga puterea pierduta. Pentru a redobandi suprematia asupra salamandrelor si a le avea in subordine, trebuia sa fie atrasa forta razelor solare, prin oglinzi concave, plasate intr-un glob de sticla. Aici se va forma o pulbere solara care se va purifica de la sine de elementele straine, si care, inghitita, va fi capabila, in cea mai mare masura, sa exalte focul din om si sa-l transforme, ca sa zicem asa, intr-o materie arsa. Din acea clipa, locuitorii sferei de foc devin inferiorii nostri si simt pentru noi aceeasi prietenie ca si pentru semenii lor, tot respectul pe care-l datoreaza unui loctiitor al creatorului lor.
Cabalismul si zeitatile pamantului
In acelasi fel, pentru a comanda silfilor, gnomilor, nimfelor, trebuie sa se ia un glob de sticla care sa fie umplut cu aer, pamant sau apa, sa fie bine inchis si lasat la soare timp de o luna. Astfel purificate, fiecare din aceste elemente va constitui un element magic, care va atrage spiritele ce ii sunt specifice. Daca timp de doua luni omul se trateaza cu acest produs, imediat va zari in aer imaginea zburatoare a silfilor, multime de nimfe venind la tarm si pe gnomi, paznici ai comorilor si ai bogatiilor din adancuri, etalandu-si bogatiile.
Nu e nici un pericol sa intri in legatura cu ei, sunt fapturi cinstite, invatate, binefacatoare si cu frica lui Dumnezeu. Sunt muritori si nu au sperante ca vor profita de pe urma Celui de Sus, pe care-l cunosc si-l adora. Traiesc indelung si mor dupa cateva sute de ani. Dar ce inseamna timpul pe langa eternitate?… Si totusi, nu e imposibil sa se gaseasca un remediu impotriva acestui rau; deoarece chiar daca omul, prin legatura care o are cu Dumnezeu, a fost facut, oarecum, partas la divinitate, tot asa, silfii, gnomii, nimfele si salamandrele, aliindu-se cu omul, devin si ei partasi la nemurire.
Astfel, o nimfa, o silfida devine nemuritoare si capabila de fericire deplina, la care cu totii aspiram, cand e destul de multumita sa se marite cu un intelept. Un gnom sau un silf, daca se casatoreste cu o fiica a omului, devine nemuritor.De asemenea, aceste fapturi atunci cand le invocam, se simt bine cu noi. De aceea Sf. Augustin a avut modestia sa nu hotarasca nimic in legatura cu spiritele, care pe atunci erau numite fauni sau satiri, conceptie care o continua pe a africanilor din epoca sa, care doreau sa ajunga la nemurire prin alianta cu oamenii.
Cabalistii ne asigura ca zeitatile antichitatii si aceste nimfe care-si luau iubiti dintre muritori, demonii, atat barbati cat si femei, si zanele, care in vremurile mai noi isi risipeau farmecele sub razele lunii unor pastori fericiti, nu sunt altceva decat silfi sau salamandre sau ondine (stime). Totusi exista gnomi care prefera sa moara decat sa riste — in caz ca devin nemuritori — sa fie la fel de nenorociti ca demonii. Aceste sentimente le sunt insuflate de diavol, caci el ar face orice ca sa impiedice aceste biete creaturi sa devina nemuritoare prin alianta cu noi.
Cabalistii sint obligati sa renunte la orice fel de legaturi cu femeile numai pentru a nu supara silfidele si nimfele, care le sint amante. In rest, ele nu sunt geloase una pe alta; si un intelept poate imortaliza cate vrea, fara nicio dificultate, dar esenta spirituala nu vrea sa imparta o inima cu fiinte in carne si oase. In acelasi timp, cum numarul inteleptilor cabalisti e foarte mic, nimfele si silfidele se arata uneori mai putin delicate si folosesc tot felul de artificii ca sa devina nemuritoare, impreuna cu noi. Astfel, cutare crede ca e impreuna cu nevasta lui, dar, fara sa se gandeasca, se afla in bratele unei nimfe; cutare femeie crede ca-si imbratiseaza barbatul, dar ea face in acest timp nemuritoare o salamandra; cutare se imagineaza fiu al omului, dar el e fiul unui silf, iar cutare fata va constata la sculare ca e fecioara, dar ei i s-a facut, in timpul somnului, o onoare de care nu se indoieste.
Mai multi eretici din primele secole au amestecat cabala evreiasca cu ideile crestinismului si au admis ca intre Dumnezeu si om exista patru feluri de fiinte intermediare, din care mai tarziu au iesit salamandrele, silfii, ondinele si gnomii. Fara indoiala ca primii care au visat la fiintele elementare au fost caldeenii; ei spuneau ca aceste spirite erau suflete ale mortilor, care, pentru a se arata oamenilor aici, pe pamant, se duceau pe luna ca sa-si ia chipul real. Cabala orientalilor este tot stiinta legaturilor cu geniile, care sunt evocate prin cuvinte barbare. In rest, toate cabalele difera doar in detalii; in fond ele se aseamana.
Printre cele mai puternice cuvinte in Cabala este faimosul agla, foarte apreciat. Pentru a gasi lucrurile pierdute, pentru a afla, prin revelatie, noutati din tari indepartate, pentru a-i aduce pe cei absenti, trebuie sa te intorci cu fata la rasarit si sa pronunti cu voce puternica marele cuvant agla. El opereaza toate aceste minuni, chiar daca e pronuntat de ignoranti si pacatosi; ganditi-va ce minuni poate el face intr-o gura de cabalist!