Imagine: pixabay.com (Commons Creative – free)
Cafeaua contine un alcaloid natural numit cafeina. Structural si ca mod de actiune se apropie de morfina, nicotina, chinina si stricnina. Cafeaua stimuleaza creierul prin interferarea adenozinei, un neurotransmitator ce se fixeaza natural in jurul celulelor nervoase carora le modeleaza activitatea.
Absorbita, cafeina intra la nivel cerebral in competitie cu AMPciclic (al doilea mesager al adrenalinei si noradrenalinei). Ea creste starea de veghe, creeaza euforie si forta pentru o perioada limitata de timp. Pe termen lung si cand cantitatea de cafea consumata este mare (mai mult de 3 cesti pe zi) starea de vigilenta este dublata de o serie de manifestari negative, cum ar fi: iritabilitate, anxietate, tulburari de somn, depresie.
O cantitate mai mare decat 250 mg cafeina pe zi este daunatoare sanatatii, atat pe termen scurt, cat mai ales pe termen lung, cand consumul este cronic.
Inlocuind un mic dejun hranitor si necesar incarcarii energetice a organismului cu ceasca de cafea se creeaza o stare de fals optimism, deoarece suportul acestuia este indus biochimic fata de cel normal care este indus mental. Starea de asa-zis bine este relativa si trece destul de repede dupa care se instaleaza o stare de apatie, confuzie mentala, insuficienta intelectuala.
Consumata inaintea pranzului, cafeaua, prin actiunea exercitata asupra ritmului circadian, influenteaza negativ digestia, dar si puterea de concentrare din partea a doua a zilei. La a treia ceasca de cafea, bauta in aceeasi zi, apar de regula: usoare tremuraturi ale mainilor, stare de agitatie, labilitate emotionala, teama nemotivata si lipsa de concentrare.
Cafeaua, ca si zaharul, grabeste si creste cantitatea de calciu eliminat din organism motiv pentru care, adaosul unei mici cantitati de lapte (bogat in calciu si magneziu) ii reduce din efectele negative, pastrandu-le pe cele pozitive. Odata cu calciul, cafeina din cafea antreneaza excretia de vitamina B1, potasiu si zinc, producand grave dezechilibre minerale.

Bauta seara, cafeaua ne creste atentia si capacitatea de efort, dar mai produce si dereglarea somnului. Consumata zilnic sau de mai multe ori pe zi, la aproximativ aceleasi ore, induce starea de dependenta. Sigur, cafeaua ne ajuta sa trecem peste senzatiile neplacute cauzate de suprasolicitare, dar ea constituie un fals prieten, un prieten care, foarte repede, ne va trada interesele.
Cafeina continuta in cafea poate declansa hipertensiune arteriala, trecatoare la inceput si permanenta cu timpul. Induce foarte adesea tahicardie sau/si tulburari de dinamica a inimii. O serie de tulburari gastrointestinale si ulcere pot fi activate prin consumul cafelei, care interfereaza asimilarea fierului la nivelul stomacului. Cafeaua provoaca, de asemenea, reactii negative si la nivelul pancreasului si rinichilor.
Pentru a mentine o buna hidratara a organismului, in loc de cafea este recomandat ceaiul verde. S-a observat ca starea de bine, de prospetime dureaza un timp mai indelungat. In plus si somnul este mai bun dupa ceai comparativ cu starea inregistrata dupa consumul de cafea.
Renuntarea la consumul de cafea se face, cel mai bine, treptat, band in fiecare zi din ce in ce mai putina, pana ce se pierde dependenta fata de aceasta.